Nicolae Comănescu

Ich habe Angst!

de pe artazorzini.blogspot.com

de Aza

Până în data de 30 seprembrie a.c., Nicolae Comănescu prezintă la MNAC o expoziţie ca un cartier capcană, din care scapă cine poate: Berceni este numele ei, poftiţi vă rog, intraţi pe aici, atenţie la exponate: http://www.norc.ro/comanescu/finalcoma.swf

În această prezentare, Nicolae Comănescu efectuează o cartografiere afectivă a cartierului bucureştean Berceni, prin care branduieşte spaţiul din perspectiva registrului vizual: un gest similar a efectuat şi Claudiu Komartin în literatura contemporană, prin publicarea volumului de poezie “Un anotimp în Berceni”, in 2009.

“Cartierul Berceni se află în sectorul 4 din capitală şi este delimitat în nord-est de Şoseaua Olteniţei şi Calea Văcăreşti, în sud de străzile Ion Iricescu, Turnu Măgurele şi Luică, iar în vest de Şoseaua Giurgiului. În prezent, cartierul se întinde pe o suprafaţă de 570 de hectare, găzduind un număr de 120.000 locuitori stabili. Încă din faza iniţială, cartierul a fost utilat cu toate dotările urbanistice şi edilitare necesare (reţele de apă, canalizare, gaze, telefonie, internet şi termoficare).”

Desnudado a Eva

Dezgolind-o pe Eva

de Igor Mocanu
de pe igormocanu.wordpress.com

MNAC găzduiește luna aceasta, cu sprijinul Institutului Cervantes, o expoziție, înainte de toate, extrem de dură prin direcțiile critice pe care le lansează, și extrem de neobișnuită, prin maniera abordării subiectului feminității, două extreme ce riscă să fie repede eclipsate de voga pe care a avut-o la noi, la un moment dat, imaginea de box-office a Fridei Kahlo, întruchipată de Salma Hayek în filmul din 2002.

Extrem de dură și neobișnuită, pentru că nu iartă nimic. Privirea masculină erotizantă e sancționată fără drept de apel în fotografia Victoriei Diehl, reprezentând un bust dezgolit cu sâni decupați și tumefiați, sau în cea a Palomei Navares, cu subtitlul „pentru uz domestic”, fotografie cu bust dezgolit, prinsă în capsele unui umeraș, cu aluzie directă la lucrul casnic, neluat în calcul de nici un sistem social. Critica credinței religioase este materializată la Berta Jayo într-un amestec bulversant de veșmânt de măicuță și uniformă militară de camuflaj, după cum rochia – simbolul feminității occidentale – este transpusă de către Susy Gómez într-o răsunătoare carcasă de inox cu efecte catarhice, prin aluzia la instrumentele de tortură; sau de către Darya von Verner, într-o fotografie în care vestimentația este acoperită, de la gât la poale, de o cronologie exemplară a Madonei de la Historia (1997), ori de către Amparo Sard, în silueta fragilă pe hârtie perforată. Un diptic fotografic color, semnat de Marisa González, înfățișează două etape ale procesului de producție tehnologică a păpușilor, cu aluzie directă la trendul procreației artificiale fără uter, criticat aspru și de către autorii studiilor de antropologie a corpului. Două instalații metalice, în fapt, două coșuri de hipermarket, în cel al Conchei Jerez aflându-se fotografia unui chip uman iluminat cu neon, în cel al Conchei García zăcând un ștreang gigantic, decorat în albastru, tranșează ideea consumismul, alimentată de preconcepția că femeia ar fi dependentă de shopping, puternic înrădăcinată încă în imaginarul colectiv. Poți merge la cumpărături, la hipermarket, de unde te vei întoarce cu propriu-ți chip sau propria moarte în coș.

MNAC

Muzeul Benzii Desenate

de pe undergroundbd.blogspot.com

În intervalul 16 iunie – 16 octombrie 2011 va putea fi vizitat, la București, Muzeul Benzii Desenate, un proiect pilot derulat de Institutul Cultural Român și Muzeul Național de Artă Contemporană cu sprijinul clusterului EUNIC în România, al Centrului Belgian de Bandă Desenată şi în parteneriat cu Asociaţia Bedefililor din România.
Muzeul va fi deschis la etajul 4 al MNAC şi va avea două spaţii expoziţionale, o mediatecă (bibliotecă şi spaţiu de proiecţie), o zonă destinată creaţiei şi atelierelor, precum și un spaţiu pentru dezbateri. O expoziţie permanentă de tezaur va cuprinde lucrări originale ilustrând istoria benzii desenate româneşti, iar patru expoziţii temporare vor fi dedicate lucrărilor contemporane. Vor fi organizate, de asemenea, o serie de conferinţe consacrate imaginilor din zone paralele cu arta BD (caricatură, animaţie, ilustraţie de carte), dezbateri cu participarea unor autori și editori, ateliere de creaţie, sesiuni de live drawing, lansări de carte, proiecţii de filme şi, nu în ultimul rând, concerte.

MNAC

Cu şi despre Eva

de Victoria Anghelescu
în cotidianul.ro

Pictură, fotografie, câteva lucrări tridimensionale formează expoziţia "Dezgolind-o pe Eva" de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, deschisă până în 20 iunie. Organizată în colaborare cu Institutul Cervantes, manifestarea reuneşte 18 artiste, într-un discurs despre femeie conceput de femei.

"De-a lungul istoriei, indiferent de tipul de organizare socială, femeile au luptat pentru obţinerea egalităţii. Această expoziţie este reflexul unui univers foarte diferit, o lume ce reprezintă o platformă pentru toate creaţiile imaginabile şi necesare, care nu lasă loc nici unei discriminări. Semnatarele lucrărilor care alcătuiesc această expoziţie îşi asumă provocarea de a da chip unor realităţi reduse la tăcere, avers şi revers al societăţii noastre. Creaţiile lor extind în imaginarul colectiv un spaţiu din perspectiva căruia putem continua să reflectăm la paşii care trebuie încă făcuţi pentru ca aceste creatoare să-şi împlinească visul, cel în care egalitatea şi respectul pentru ceilalţi (în artă, dar şi în viaţa de zi cu zi) să nu fie o utopie, ci un viitor posibil", anunţă textul de la intrarea în sală, semnat de criticul de artă şi curatoarea Marisa Oropesa.

Zilele astea la MNAC

Berceni & Funeraria

de Igor Mocanu
pe artactmagazine.ro

O retrospectivă şi o elegie de grup fac obiectul a două etaje de MNAC săptămânile acestea.

Dacă în anii ’90, pictura lui Comănescu s-a preumblat între meditaţia coloristică îngroşată a expresiei graffitiere à la Basquiat şi atmosfera sumbră, neliniştitoare a unui umor întunecat scrâşnit printre dinţi, ca în Zgâtzii mă-tii de fluture (001 sau 003, din 1998) ori în Vai săraca floare ce tristă e când moare (1998), dacă între 2004 şi 2008 tuşa graffiti se transformă în parodie a patinei glossy, iar umorul în explozie isterică de mitologie urbană amestecată cu imitaţia pastişantă a kitschului nu mai puţin urban, cum este în Spending your mid-life crisis on the beach (2007) sau în Taxi cu agave 1 și 2 (2005), începând cu 2009, pictorul vede gri, mai gri decât înainte de grizonanţii ani ’90, prin filtrul unui bacovianism postcomunist fără scăpare, cum sunt lucrările din seria devenită celebră prin scrumul, muştarul şi praful de Berceni utilizat în compoziţie.

De la Surorile citire

Noapte și muzee

de pe surorilemarx.wordpress.com

N-am vrut sau putut să intrăm la MNAR, deci ne-am continuat periplul pe jos, înspre MNAC. MNAC este acronimul folosit de cei deștepți și hip când vorbesc despre Muzeul Național de Artă Contemporană. De la MNAR la MNAC ajungi cu un autobuz, dacă știi care este. Baba cu care am vorbit la telefon, expertă în tainele și misterele RATBului, a pretins că ar fi un oarecare 385. Fie nu era, fie nu circula, cert este că am mers pe jos până la MNAC, care este la Casa Poporului (care probabil că nu se mai cheamă așa, dar cine știe cum s-o numi, și acum n-am chef să caut pe Google, și oricum înțelegeți voi la ce clădire mă refer).

Nicolae Comănescu, babelor. O sală întreagă, cu vreo 60 de lucrări.
Și ce să zic: așa da.
Culori, mână, ochi, totul era de bine. Totul era cum trebuie. Intri în sala aia, și pe față ți se lățește un zâmbet. Un zâmbet cât toată sala. Pentru că vezi, de exemplu, un motociclist de formula unu de motociclete, și pe motor sunt reclame la Roxana, Mihai, Gorzo, Dan, Radu.
Sau un ins cu pălărie, pe o placă de surf, care atacă Casa Poporului, în spatele căreia se văd niște palmieri.
Sau un rinocer care vine înspre tine în viteză, cu un fluture verde pe umăr, și cu inscripția “Zdamătii de fluture”.
Babelor, serios acum: Nicolae Comănescu este unul dintre cei mai mari artiști români. E sus, babelor, e foarte sus. Are umor, are talent, are mână, are culori, are sensibilitate, are idei, are nebunie, are tot ce vreți.
Și mai are o sală, mai mică, cu picturi alb-negru-gri-bej-maro, care au ca temă cartierul său: Berceni.
Căcător.
Mai ales că tablourile alea sunt pictate cu praf din Berceni. Arată senzațional. Nu exagerez. Nu, deloc. Dimpotrivă. Omul e fantastic. Era și el pe-acolo, un tip cu barbă și tricou portocaliu, și m-aș fi dus să-l felicit, dar eram prea entuziasmată și am preferat să mă plimb printre lucrările lui și să mă simt al naibii de bine.
Expoziția lui Comănescu o să mai fie deschisă până în iulie. Mergeți neapărat s-o vedeți. Este indiscutabil evenimentul artistic al anului în București.

Zimoun

Cardboard Elements

by Versa
in fubiz.net

Zimoun s’est spécialisé dans la créations d’installations sonores. Jouant avec des matières légères comme le carton, sa dernière oeuvre en collaboration avec l’architecte Hannes Zweifel est actuellement exposée à Bucarest au Musée d’Art Contemporain. A découvrir en vidéo.

Zimoun + Hannes Zweifel : 200 prepared dc-motors, 2000 cardboard elements 70x70cm, 2011 from ZIMOUN VIDEO ARCHIVE on Vimeo.

Epoca de aur la MNAC

de Mihaella Ion
în hypestreet.ro



Curatoriata de Ruxandra Balaci, expozitia Golden Flat& Co reuneste colajele lui Ion Barladeanu, cartea insolita “Epoca de Aur pentru copii” a lui Stefan Constantinescu, instalatia “Golden Flat ” a lui Alexandru Poteca, “Amintirile din epoca de aur” a lui Cristian Mungiu, cu “Legenda soferului de gaini”, si trei scurt metraje semnate Corneliu Porumboiu.

Expoziţia este putin incosecventa in modalitatea de prezentare. Astfel, daca initial suntem introdusi de instalatia lui Alexandru Poteca intr-o epoca efectiv de aur, intr-o viaţa de aur, intr-o camera de aur, intr-o bucatarie de aur, trecem ulterior in camera unde se proiecteaza filmele semnate Corneliu Porumboiu, si in incaperea cu “Legenda soferului de gaini”, pentru ca la final sa observam expozitia de colaje marca Ion Barladeanu.

12 designeri elveţieni cu activitate la Hollywood expun la MNAC

La Muzeul Naţional de Artă Contemporană sunt prezentate proiectele a 12 elveţieni, creatori de imagini digitale pentru megaproducţii americane. „Alien”, „Stăpânul inelelor”, „Hellboy”, „Ratatouille”, „Piraţii din Caraibe”, „King Kong” sunt câteva dintre filmele la care au lucrat artiştii din expoziţie.(...)

De Nicoleta Zaharia şi Dan Boicea în Adevărul

CEAU

mai multe despre albumul

CEAU

aici: [ + ]

CEAU

Tablourile oficiale ale cuplului comunist, stranse in albumul de lux "Ceau", aparut in Germania
Occidentalii colectioneaza Ceausescu

Un album cu picturile Ceausestilor, scos de doi artisti occidentali la o editura germana de arta (Steidl), e de acum disponibil si in Romania.
Albumul "Ceau", aparut la Steidl in luna august a anului trecut, este rezultatul eforturilor curatorului italian Giovanni Carmine si, mai ales artistului elvetian Christoph Buchel, care a fotografiat, intre 2004 si 2005, tablourile din colectia MNAC infatisandu-i pe Nicolae si Elena Ceausescu. Christoph Buchel a luat contact cu aceste tablouri in 2004, cand, impreuna cu artistul italian Gianni Motti, a creat un proiect ("Under Destruction #2") la inaugurarea sediului MNAC din Palatul Parlamentului. O "versiune neautorizata" a cartii a fost prezentata in cadrul Pavilionului romanesc de la Bienala de la Venetia din 2007, inclusa in proiectul "Low budget monuments", curatat de Mihnea Mircan (cel care, de altfel, a curatat si "Under Destruction #2") ( .. )

de Adrian Schiop in Romania Libera
foto Romania Libera

Re-akt @ MNAC @ veioza arte

Re-akt @ MNAC from veioza arte on Vimeo.

MNAC: RE:akt! Reconstruction, Re-enactment, Re-reporting

Povestea primului robot sexual se reia la MNAC

Naşterea primei păpuşi sexuale în laboratoarele naziştilor şi povestea singurului oraş din lume condus vreodată de un poet sunt doar două dintre evenimentele pe care le investighează expoziţia deschisă pe 22 ianuarie la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC).

"RE:akt! Reconstruction, Re-enactment, Re-reporting", platforma aflată sub umbrela Institutului de Artă Contemporană "Aksioma" din Ljubljana, vizitează timp de aproape două luni etajul trei al muzeului de la Casa Poporului. Curatoriată de Domenico Quaranta (http://www.domenicoquaranta.net/), unul dintre cei mai prolifici în spaţiul european când vine vorba despre artă&new media, expoziţia aduce la Bucureşti proiecte concepute de 10 artişti şi colective, pornind de la practica "re-enactment"-ului ( .. )

de Andra Matzal in Cotidianul
Photo: George Vasilache
Courtesy: Aksioma – Institute for Contemporary Art, Ljubljana

MNAC: RE:akt! Reconstruction, Re-enactment, Re-reporting

ARTE VIZUALE. Repuneri în act

Pe data de 22 ianuarie 2008, la Muzeul de Artă Contemporană al României a avut loc vernisajul expoziţiei RE:akt! Reconstruction, Re-enactment, Re-reporting, unde publicul a avut ocazia să vadă o serie de lucrări realizate în ultimii trei ani sub egida platformei RE:akt! produse de Aksioma – Institutul pentru Artă Contemporană din Lubljana ( .. )

de Mihai Plamadeala in Observatorul Cultural



poza Observatorul Cultural

Roman Tolici

Lucrurile mici

Artele pleaca, toate, de la o radacina comuna. (In viata de zi cu zi, un gust ne evoca adesea un miros, sau invers.) Ma gindesc ca foarte de mult, toate artele erau acelasi lucru, la fel cum sint si acum, in abstract – doar modalitatile de expresie difera. Am resimtit acest "aspect" cind am vazut la Muzeul National de Arta Contemporana expozitia de pictura si desen a lui Roman Tolici, Cel mai probabil miine. Voi incerca sa scriu cit mai clar, desi imi lipseste limbajul de specialitate, si voi incerca sa definesc, cum ar veni, gustul prin miros ( .. )
de Iulia Blaga in Suplimentul de cultura

Fabien Verschaere la MNAC

Cronica: Fabien Verschaere

Verschaere ne oferă varianta “la pachet” a tuturor eroilor şi inamicilor copilăriei din faţa ecranului. Ei pot fi oriunde, pot reconstrui cu sarcasm orice episod istoric şi pot demonta la fel de uşor orice tabu. Xmas Party, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, până la 28 februarie


Universul lui subiectiv este populat de creaturi prietenoase ca formă, chiar dacă, simbolic, ele sunt reprezentări iconice ale răului şi decadenţei. Apar, în sinuozităţi baroce, drăcuşori, spiriduşi răi, schelete, spectre, clovni, urechi malefice de Mickey Mouse şi alte personaje din filmele animate sau benzi desenate celebre ( .. )

de Simona Vilau in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Pădurea de sculpturi, MNAC, până la 28 februarie

Pădurea de sculpturi

Conceptul de pădure, leitmotivul acestei colecţii, se poate referi, pe de o parte, la iluzia de verticalitate pe care o dau aceste lucrări special alese sau, pe de cealaltă parte, la diversitatea conceptuală prezentă şi la “esenţele tari” colecţionate, nefiind o “pădure” oarecare, ci una aleasă, cu specii preţioase de “copaci”. Sculptura, în accepţiunea sa clasică, e o artă conservatoare şi perenă, similară unei păduri seculare.

Artiştii prezenţi în selecţie sunt dintre aceia care au operat cu mediile clasice ale sculpturii – piatră, lemn, bronz, metal, marmură – chiar dacă din punct de vedere formal susţineau abstractizarea sau eludarea imediatului, tangibilului, chiar dacă pledau pentru o estetică avantgardistă, pe care au şi creat-o implicit ( .. )

de Simona Vilau in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Roman Tolici la MNAC

Motofizica

Motofizica este metafizica facuta in graba, pripita si pretentioasa, asa cum este expozitia lui Roman Tolici, de la MNAC. Tablouri multe, mari, "bine" pictate, strunite compozitional ca la IKEA, turate intelectual ca la Yamaha ( .. )

de Erwin Kessler in Revista 22

Expozitia itineranta "Overcoming Dictatorship" a ajuns la Bucuresti

Traumele dictaturii, vindecate de artisti

Expozitia itineranta "Overcoming Dictatorship"/"Depasind dictatura" este gazduita de Galeria 3/4 de la TNB si va fi deschisa pana pe 18 ianuarie.

Proiectul, "generos finantat de UE", aduna 17 opere create de artisti din Polonia, Cehia, Romania, Ungaria, Italia si Germania, tratand trecutul totalitar ( .. )

de Adrian Schiop in Romania Libera
foto Romania Libera

MNAC

Vitrina cu fotografii
La Muzeul Naţional de Artă Contemporană se poate vizita o expoziţie cu fotografie spaniolă din anii 1950-1980, socotită îndrăzneaţă şi astăzi. “El papel de la fotografia” propune o selecţie de fotografie artistică, publicată în trei reviste spaniole de specialitate - Afal, Nueva Lente şi PhotoVision - care s-au luptat cu cenzura şi au ţinut piept prejudecăţilor, în urmă cu `40-`50 de ani ( .. )
de Nicoleta Zaharia in Adevarul literar si artistic
foto: Lucian Muntean via Adevarul literar si artistic