Christiania

Republica hipioţilor


de Alex Tocilescu
de pe romanialibera.ro

După ani de proteste, dispute şi discuţii, guvernul danez a decis să le vândă celor 1000 de locuitori ai comunităţii Christiania terenul şi clădirile pe care aceştia le ocupă ilegal de 40 de ani. Deşi preţul este mult sub cel al pieţii, toate părţile implicate sunt mulţumite.

În 1971, Jacob Ludvigsen, un jurnalist danez, scria în săptămânalul Hovedbladet, publicat de el însuşi, un reportaj despre Christiania - o fostă unitate militară din centrul Copenhagei, abandonată de armată cu patru ani înainte. Ludvigsen propunea crearea în acel loc a unei noi societăţi, bazată pe principiul auto-guvernării, în care „locuitorii să fie cu toţii responsabili pentru bunăstarea comunităţii".

În anii care au urmat, câteva sute de oameni au dat curs chemării lui Ludvigsen şi s-au stabilit în fosta unitate, spiritul comunităţii fiind o combinaţie din ideile mişcării hippie, anarhie şi colectivism.

Micul „oraş liber" a devenit rapid un punct de atracţie nu numai pentru turişti, dar şi pentru diverse grupe de la marginea societăţii - nu în ultimul rând datorită politicii liberale a locuitorilor faţă de droguri; încă din 1971, în Christiania s-a permis vânzarea de haşiş, iar, deşi autorităţile daneze au avut câteva încercări (de obicei timide) de a pune capăt acestei activităţi, ele au respectat totuşi autonomia comunităţii, astfel încât „Strada Dealerilor" continuă să existe, fiind unul din punctele de atracţie pentru turiştii care vizitează capitala Danemarcei.

LulzSec

Comandoul hackerilor de elită

de Alex Tocilescu
de pe romanialibera.rol


Un articol din Wall Street Journal îi descrie pe membrii grupului - care, desigur, sunt încă necunoscuţi - drept nişte poznaşi „ale căror şotii, comise pentru a capta atenţia mass-media, produc însă probleme serioase şi pot deveni chiar o ameninţare". Spre deosebire de alte cazuri recente, în care furturile de date nu au fost revendicate de nimeni, membrii LulzSec se fălesc cu faptele lor, amintind, conform Wall Street Journal de „o generaţie anterioară de hackeri care obişnuiau să se laude cu performanţele realizate şi să îşi batjocorească victimele şi rivalii".

Conform experţilor din industria IT citaţi de cotidianul american, tacticile folosite de grupări ca LulzSec sunt uneori pot uneori crea deranjamente şi pagube economice mai grave decât cele ale simplilor hoţi de date - ceea ce probabil că nu are mare importanţă pentru cei de la LulzSec - al căror slogan este „râdem din 2011 de măsurile voastre de securitate".

Însă LulzSec au şi o faţă „bună". Astfel, după ce producătorul de console şi jocuri electronice Sega a fost victima unui atac în care au fost compromise datele a 1,3 milioane de utilizatori, LulzSec a transmis pe Twitter un mesaj către directorii companiei, afirmând că vor să „îi ajute să îi distrugă pe hackeri care i-au atacat. Iubim Dreamcast (consola Sega)!". Nu se ştie dacă firma japoneză a acceptat oferta hackerilor.

De curând, LulzSec a publicat un manifest în care îşi explică (deşi nu foarte serios) acţiunile; autorii declară că amuzamentul este principala lor motivaţie, însă atrag atenţia şi asupra faptului că mulţi utilizatori ai internetului nu realizează pericolele care îi ameninţă, considerând că un spaţiu virtual este totodată şi un spaţiu sigur. „Vă simţiţi în siguranţă cu conturile voastre de Facebook, Google Mail şi Skype? De unde ştiţi că un hacker nu se află în ele în chiar acest moment, folosindu-le sau poate chiar vânzându-le?", întreabă autorii, adăugând că „aţi putea fi pionii acestor oameni, o jucărie - de asta ar trebui să vă fie frică: nu de faptul că noi facem publice datele voastre, ci de faptul că cineva le-ar putea deţine, dar nu şi publica".