Arte cu parfum...

Preview - Perceptio

de Ioana Mîţu
în timeoutbucuresti

“Perceptio” e un concept experiment care îmbină pentru prima dată în România artele vizuale şi parfumeria de nişă. 14 artişti vizuali au primit într-un flacon fără etichetă un parfum care să constituie sursa de inspiraţie pentru lucrări de artă: de la pictură, fotografie, sculptură până la obiect şi chiar poezie.

Pavilion Unicredit

Un nou centru de artă contemporană

„Statement”, expoziţia ce inaugurează noul centru de artă contemporană din Piaţa Victoriei, Pavilion Unicredit este formula sub care alege să se prezinte un spaţiu poziţionat ca o structură centrată în jurul noţiunii de cunoaştere şi mai puţin ca una ce propune evenimente artistice spectaculoase/spectaculare.


Centrul este gândit ca un ansamblu de spaţii destinate găzduirii expoziţiilor şi evenimentelor, ansamblu în mijlocul căruia se află două structuri informative, Contemporary Art Archive (CAA, arhivă creată de Lia şi Dan Perjovschi) şi Pavilion Resource Room, o resursă - depozit informaţional creată de Răzvan Ion şi Eugen Rădescu ( .. )

de Cristiana Radu in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Simona Vilau despre cultura ignorantei

Cultul "culturnic' al culturii

Am dat peste un articol in Observatorul cultural (Cultura ignorantei) de saptamana aceasta, semnat de doamna Maria Magdalena Crisan, critic de arta si curatoare a galeriei Veroniki Art.
Despre ce este vorba acolo? In mod neasteptat, articolul este o reactie destul de violenta si subiectiva, zic eu, fata de un text scris de colega de generatie Adriana Oprea in revista Timeout Bucuresti, din luna decembrie 2008, cu titlul Placerea privitorului ( .. )

de Simona Vilau in Despre arta si alti demoni

Provocări Contemporane

O expoziţie eclectică, un portret de grup al câtorva dintre tinerii artişti cu preocupări, mijloace de exprimare, moduri de înţelegere a artei şi calibre diferite. “Liantul” său par a-l oferi lucrările Ancăi Irinciuc

de Cristiana Radu în Time Out Bucureşti

Foto via Time Out Bucureşti

Meet Teodor Graur

Unul dintre artiştii optzecişti de marcă, Teodor Graur produce un tip de artă ancorată în prezent, ţintind cu ironie situaţia socială sau politică a momentului, folosind fotomontaje, instalaţii, performance-uri sau înregistrări ale acestora

de Cristiana Radu, în Time Out Bucureşti

Foto via Time Out Bucureşti

Cronică: Re:akt

Curatată de criticul italian Domenico Quaranta, expoziţia prezintă în premieră lucrări realizate în ultimii trei ani în cadrul platformei “RE:akt!”, produsă de Aksioma (Institut pentru Artă Contemporană Ljubljana, Slovenia), examinând rolul media în manipularea percepţiilor şi crearea miturilor istorice postmoderne şi a mitologiilor contemporane

de Cristiana Radu în Time Out Bucureşti

Foto via Time Out Bucureşti

Preview Ovidiu Feneş

Un pat extensibil de aluminiu, un televizor vechi cuplat la primul joc nintendo ever, un reşou cu mâini incandescente, fotografii în rame de termopan şi mult nisip compun prima instalaţie amplă, de factură beuys-iană, a lui Ovidiu Feneş

de Cristiana Radu în Time Out Bucureşti

Foto via Time Out Bucureşti

Pisicapătrată la Galeria Mora

Pisicapătrată cu buletin de Bucureşti

E street art, dar şi-a luat drept nume de cod pisicapătrată. E un personaj cu apariţii urbane năstruşnice şi, deseori, efemere. Desenele de pe ziduri întregi se mută în galerie şi măsoară acum doar câţiva centimetri.


Galeria Mora îşi începe anul cu street art. Mai precis cu o retrospectivă a vieţii urbane pe care o duce pisicapătrată, personajul imaginat de Ciubi. Expoziţia reuneşte 40-50 de schiţe, desene şi fotografii ale pisicii sale. “Voi realiza şi un desen pe unul dintre pereţii galeriei, dar voi prezenta şi schiţe-proiect pe care aş vrea să le desenez prin oraş. Expoziţia va cuprinde mai ales lucrări din Bucureşti”, explică streetartistul Alexandru Ciubotariu (Ciubi) ( .. )

de Stela Nadoleanu in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Fabien Verschaere la MNAC

Cronica: Fabien Verschaere

Verschaere ne oferă varianta “la pachet” a tuturor eroilor şi inamicilor copilăriei din faţa ecranului. Ei pot fi oriunde, pot reconstrui cu sarcasm orice episod istoric şi pot demonta la fel de uşor orice tabu. Xmas Party, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, până la 28 februarie


Universul lui subiectiv este populat de creaturi prietenoase ca formă, chiar dacă, simbolic, ele sunt reprezentări iconice ale răului şi decadenţei. Apar, în sinuozităţi baroce, drăcuşori, spiriduşi răi, schelete, spectre, clovni, urechi malefice de Mickey Mouse şi alte personaje din filmele animate sau benzi desenate celebre ( .. )

de Simona Vilau in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Epoca de aur pentru copii, Ştefan Constantinescu

Cronică - Epoca de aur pentru copii

Copiii “Epocii de aur” îşi mai amintesc desigur acele cărţi scumpe comuniste, editate în USSR sau RDG, cu pagini cartonate şi cerate, din care, când le deschideai, se ridicau căsuţe, personaje sau copaci. Epoca de aur pentru copii, Ştefan Constantinescu, 230 lei, Cărtureşti


Într-o formulă similară, în care însă ţin loc de ilustraţii multe inserturi-document tulburătoare, cartea pop-up concepută de Ştefan Constantinescu revizitează ultimii 20 de ani ai regimului comunist. În acelaşi timp obiect glossy şi demodat-nostalgic, puzzle-ul construit prin prisma memoriei afective conţine fotografii de epocă, ilustraţii, o cronologie şi scrisori cu mărturii şi reflecţii asupra acelei perioade ( .. )

de Cristiana Radu in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Interviu Stefan Constantinescu in Time Out Bucuresti

Comunismul pentru copii şi artişti

O iniţiativă unică în felul ei, aparţinând artistului Ştefan Constantinescu, ne re-apropie trecutul comunist, printr-o carte-concept, impecabil construită vizual şi densă tematic. Despre etapele şi motivaţiile creării acesteia, aflăm din dialogul purtat de autor cu Cristiana Radu.


Cum a pornit proiectul?
Anul trecut băiatul meu mai mare, Iona, care are acum 13 ani, a văzut pe computerul meu o fotografie cu Nicolae Ceauşescu şi m-a întrebat “tata, ăsta cine e?” Noi vorbisem mult despre comunism şi am fost foarte surprins să aflu că el nu îl recunoaşte tocmai pe Ceauşescu. Mi-am dat seama că vizual nu i-am prezentat niciodată această istorie şi aşa m-am gândit să fac o carte concentrată pe imagine iar textul să fie pus cu pipeta ( .. )

de Cristiana Radu in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Centrul de Introspectie Vizuala

As soon as I open my eyes, I see a film

O nouă felie de istorie a artei ne este servită, la început de an, de către Centrul de Introspecţie Vizuală. Programul „Regional express”, dedicat practicilor şi particularităţilor curatoriale din spaţiul Europei Centrale şi de Est, continuă cu un nou episod, dedicat avangardei iugoslave a anilor 60-70.


Fenomen remarcabil, ce a produs noi modalităţi de exprimare artistică şi a luat forme spectaculoase învecinate cu nihilismul, avangarda iugoslavă ia naştere în anii 50 şi durează cu numeroase suişuri şi coborâşuri până la desfiinţarea Iugoslaviei. Interesant este că spaţiul în care s-a desfăşurat cu predilecţie această mini-revoluţie culturală l-au constituit cine-cluburile ( .. )

de Cristiana Radu in Time Out Bucuresti
image Centrul de Introspectie Vizuala via Time Out Bucuresti

“Martorul-surpriză. Fotografii necenzurate din comunism”

Spectaculosul diurn

Lansarea cărţii - eveniment “Martorul-surpriză. Fotografii necenzurate din comunism” i-a prilejuit Emei Stere o discuţie cu autorul ei, arhitectul Andrei Pandele, despre oraşul anilor ‘80, oamenii săi şi legătura lor fatidică cu dictatorul şi dictatura sa.

Când aţi început să fotografiaţi comunismul?
Ca arhitect şi ca om pasionat de fotografie, am aflat prin anii ’80 că “marele conducător” a hotărât să dărâme centrul Bucureştiului ca să-şi facă în loc Casa Poporului – de fapt un “cavou”, o piramidă de înmormântare. Frecventam, în blocul Universul, un grup de fotografie şi fiecare avea ideea lui despre ce ar trebui făcut. Unul a spus “hai să mergem să fotografiem toate casele”. Ar fi fost teoretic o idee bună, dar pe vremea aia nu se găseau filme, n-aveai voie să fotografiezi un cartier în demolare...

de Ema Stere in Time Out Bucuresti
foto Andrei Pandele via Time Out Bucuresti

Pădurea de sculpturi, MNAC, până la 28 februarie

Pădurea de sculpturi

Conceptul de pădure, leitmotivul acestei colecţii, se poate referi, pe de o parte, la iluzia de verticalitate pe care o dau aceste lucrări special alese sau, pe de cealaltă parte, la diversitatea conceptuală prezentă şi la “esenţele tari” colecţionate, nefiind o “pădure” oarecare, ci una aleasă, cu specii preţioase de “copaci”. Sculptura, în accepţiunea sa clasică, e o artă conservatoare şi perenă, similară unei păduri seculare.

Artiştii prezenţi în selecţie sunt dintre aceia care au operat cu mediile clasice ale sculpturii – piatră, lemn, bronz, metal, marmură – chiar dacă din punct de vedere formal susţineau abstractizarea sau eludarea imediatului, tangibilului, chiar dacă pledau pentru o estetică avantgardistă, pe care au şi creat-o implicit ( .. )

de Simona Vilau in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Unsculptured la Atelier 35

Cronică: Unsculptured

Unsculptured este o expoziţie germano-austriacă, rezultat al colaborării dintre cinci artişti emergenţi ce operează cu instalaţia, arta conceptuală şi tehnicile mixte. Clemens Hollerer, Timo Kube, Gregor Gleiwitz, Erika Hock, Sebastian Wickeroth, Atelier 35, până la 22 decembrie
Deşi în comunicatul de presă apare ideea de modernitate sau strategie a modernităţii adusă în context contemporan, demersurile lor sunt mai degrabă derivate ale intermedialităţii tip Fluxus, curent definitoriu în Germania de Vest a decadelor 60-70. Se anulează graniţele dintre mediile de expresie aşa-zis tradiţionale şi se caută expunerea unui concept clar, necondiţionat de ceea ce ar trebui să fie, în mod comun, un obiect artistic ( .. )

de Simona Vilau in Time Out Bucuresti

Liana Dragomir la Ivan Gallery

Cronică Liana Dragomir
Plăcerile vieţii – Ivan Gallery.

Liana Dragomir creează dispozitive speculare care înregistrează trecerea timpului. Lucrările artistei ar trebui mai degrabă alăturate demersului cinematografic.


Deşi fiecare lucrare în parte ar putea fi privită ca un instantaneu fotografic transpus în pictură, ceea ce face distincţia este atât dimensiunea temporală în care se desfăşoară, cât şi tipul de approach pe care artista îl are în relaţie cu pictura.Abordarea ei este, însă, diferită de trend-ul fotorealist practicat de tot mai mulţi artişti autohtoni ( .. )

Denise Rădulescu in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Dan Perjovschi, Chestii tipărite, Galeria Posibilă, până la 8 februarie

Desene migrate în cărţi

Dan Perjovschi îşi arhivează la Galeria Posibilă întreaga carieră artistică şi revede modul în care s-a format şi şi-a elaborat limbajul artistic şi strategiile sale de lucru.

Cincisprezece cărţi de artist, ziare, invitaţii, cataloage şi arhiva completă a revistei 22 vă invită să le răsfoiţi la Galeria Posibilă. Perjovschi, cunoscut ca “artistul care a revoluţionat desenul” – ce devine obiect, mediu pentru performance sau instalaţie – îl foloseşte, în intervenţii artistice efemere, ca pe limbajul cel mai eficient, mai rapid şi mai independent cu putinţă. În acest context, retrospectiva de materiale tipărite devine arhivă şi mărturie a unui demers continuu al unui process-in-progress de analiză a lumii ( .. )

de Anca Ioniţă in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Iosif Kiraly

De ce el? Pentru că este un punct de reper în fotografia contemporană, cu un rol crucial în dezvoltarea unei noi generaţii de artişti; pentru că proiectele sale implică constant oraşul şi memoria lui culturală.

Cum aţi defini Bucureştiul?
Ar fi ceva între Berlin şi Istanbul. Bucureştiul are un anumit ritm, radiază forţa unei mari metropole. E un oraş care cred că place mai mult tinerilor şi artiştilor, nu turiştilor obişnuiţi. Nu are atracţiile turistice clasice. Ele trebuie căutate, trebuie să le ştii.


E Bucureştiul un loc benefic pentru artă?
Nu e. S-au închis în ultimii ani multe spaţii de artă şi nu au apărut altele noi în loc. MNAC-ul e foarte mare şi nepotrivit pentru proiecte mai mici, iar în rest există doar câteva galerii mici private. Dacă în anii ‘90 venea multă lume din afară interesată de arta românească, în ultimii ani nu mai vin, pentru că arta contemporană românească a intrat la bursa de valori internaţională. Cine e bun, se aude de el şi în alte părţi ( .. )

de Cristiana Radu in Time Out Bucuresti
foto Time Out Bucuresti

Viţelul de aur versus acţiunile Lehman Brothers

Chiar în ziua în care banca de investiţii americană Lehman Brothers şi-a anunţat falimentul (15 septembrie), artistul britanic Damien Hirst a adunat nu mai puţin de 127 de milioane de dolari din vânzarea, prin casa de licitaţie Sotheby’s, a unui calup de 223 de lucrări personale ( .. )

de Anca Ionita in Time Out Bucuresti
foto © Time Out Bucuresti

Andrei Cădere la MNAC

123 213 123

Autodidact, Andrei Cădere este unul dintre acei artişti despre care ştii că a fost deja “canonizat”, dar ai în acelaşi timp bănuiala că, totuşi, lumea încă nu a înţeles cu adevărat cât de important este. Plecat în Franţa în 1967, Cădere era înainte de toate un personaj

de Adriana Oprea in Time Out Bucuresti
foto © Time Out Bucuresti