Rusia lui Putin

Cele mai spectaculoase imagini

de Răzvan Voiculescu

de pe romanialibera.ro

Anul 2011 a fost unul extrem de agitat în Rusia, cu proteste în masă, alegeri parlamentare şi cu planul premierului Vladimir Putin de a reveni în funcţia de preşedinte. Aceasta perioadă a Rusiei a fost surprinsă de fotografi pentru concursul „Best of Russia".

Concursul a fost organizat de Ministerul rus al Culturii, iniţial fiind lansat în 2008, sub motto-ul „Arată-mi cum vezi tu Rusia ". Singura condiţie de participare la concurs a fost ca imaginile să fie realizate în ţară, în cursul anului 2011.

De asemenea, juriul competiţiei a mai hotărât să accepte doar 365 de fotografii, câte una pentru fiecare zi a anului.

Cotidianul Daily Mail a făcut o selecţie de fotografii din acest concurs.

Muzeul STASI, lecţia de anticomunism

Cum arăta arsenalul unui securist est-german

de Gabriela Lupu

de pe romanialibera.ro

În timp ce Bucureştiul nu are încă un muzeu al comunismului, în alte ţări din fostul bloc sovietic stalinismul şi socialismul „vând" foarte bine, servind interesele orânduirii capitaliste.

Printre cele mai vizitate locuri din Berlin se numără şi Muzeul STASI, găzduit exact în fosta clădire a Ministerului Securităţii Statului din Republica Democrată Germană (în original Ministe

rium für Staatssicherheit). Turiştii vin cu miile din toate colţurile globului pentru a vedea cum funcţiona aparatul de represiune şi control de tip stalinist din Germania de Est, instituţie odioasă care a avut o lungă existenţă, din 1950 până în 1990.

Foto

Cele mai bune fotografii de ştiri din 2011

de Andrei Stanca

de pe romanialibera.ro

Site-ul de photo-sharing Flickr a desemnat cele mai bune fotografii de ştiri ale anului 2011.

Dezastrele naturale - tsunami-ul din Japonia, tornada din Joplin şi uraganul Irene din nord

Una dintre fotografii îl prezintă pe Barrack Obama, alături de liderii din domeniul securităţii naţionale americane, urmărind, în direct, operaţiunea de prindere şi ucidere a lui Osama ben Laden-estul SUA - se află în prim plan, alături de protestele din Orientul Mijlociu, care s-au transformat în Primăvara Arabă.

Poveşti româneşti la Viena

Geniu, crime, război, mari finanţe

de Petre Badica

în România Liberă

Apariţia ghidului bilingv "Românii de pe Ringstrasse: trasee de ieri prin Viena de azi" este "un instrument care valorizează pozitiv prezenţa românească în capitala Austriei şi modifică în bine percepţia publicului faţă de noi", spune autorul Gabriel Kohn. Lucrarea vine, în acelaşi timp, să umple un gol. "Viena este multiculturală. Diversele comunităţi care trăiesc aici şi-au realizat astfel de prezentări identitare. Există un ghid cehesc al Vienei, unul italian, altul turcesc. La noi s-au scris unele lucrări despre relaţiile dintre români şi austrieci dar numai la modul academic. În ce

Numeroşi români s-au format sau au cunoscut faima mondială în fosta capitală de imperiu. Pe ei, darle din urmă, trebuie spus că ne adresăm turiştilor curioşi să descopere acest oraş şi care, pentru asta, se înarmează cu broşuri sau cu ghiduri", explică autorul. Lucrarea contribuie la corectarea percepţiei adesea negativă pe care o au unii europeni faţă de România: "peisajul vienez nu e populat de figuri culurale autohtone, ci de români veniţi la shopping sau de conaţionali care aparţin unor pături mai sărace". De asemenea, cu ajutorul acestei lucrări, comunitatea românească din Viena îşi poate cunoaşte oraşul şi altfel decât ar putea-o face colindând muzeele.

şi locurile pe care le-au frecventat vi le prezintă Gabriel Kohn în lucrarea Ghidul cultural bilingv „Românii de pe Ringstrasse: trasee de ieri prin Viena de azi".

Femeia-Vampir

Despre satanism, tatuaje şi violenţa domestică

de Alexandra Furnea

în România Liberă

Este luni dimineaţă şi Mary Jose Cristerna, mama a 4 copii frumoşi, îşi pregăteşte micuţii pentru şcoală. Sunt cuminţi şi bine educaţi, de aceea o ajută să pună masa. Cei doi băieţi şi fetiţele nu se simt deloc intimidaţi de coarnele lui Mary. Nici colţii nu par să aibă vreun efect deosebit asupra lor. Pentru aceşti prichindei, mami este mami, indiferent cum arată. Tânăra de 35 de ani, originară din Mexic, este supranumită "Femeia-Vampir" şi are 98% din suprafaţa corpului tatuată. Pe lângă imaginile care se desfăşoară pe pânza trupului ei, femeia şi-a făcut implanturi subdermale care imită coarnele şi şi-a modificat dantura în aşa fel încât aceasta să semene cu colţii unui vampir.

Şi totuşi, oricât de incredibil ar părea, Mary Jose este o femeie cu picioarele pe pământ. Supravieţuitoare a violenţei domestice, mamă singură şi fost avocat de profesie, ea a început de la zero după o căsnicie ratată, devotându-se meseriei de artist tatuator. Mary Jose a fost de acord să ofere un interviu în exclusivitate pentru "România Liberă". Ne-a vorbit despre motivele pentru care s-a dedicat modificării corporale, o practică încă puţin înţeleasă în comunităţile obişnuite, viziunea ei asupra standardelor de normalitate ale oamenilor şi felul în care a reuşit să depăşească experienţa terifiantă a abuzului domestic.

Muzeul Guggenheim din Bilbao

Serra descoperindu-l pe Brâncuşi

de Manuela Golea

de pe România Liberă

Lucrări semnificative din opera a doi artişti alcătuiesc un ansamblu sculptural spectaculos în faimosul muzeu spaniol. Este vorba de un dialog unic între opere realizate de Constantin Brâncuşi şi cele ale artistului contemporan american Richard Serra.

În urmă cu o săptămână a fost inaugurată o expoziţie-eveniment la Muzeul Guggenheim din Bilbao, unde capodopere ale artistului român interacţionează într-un mod dramatic cu amplele lucrări ale lui Serra şi cu volumele neregulate ale celebrei construcţii realizate de arhitectul Frank Gehry, titrează presa internaţională.

Pentru critici, Brâncuşi şi Serra sunt doi dintre artiştii care au revoluţionat sculptura în secolul 20, Brâncuşi fiind cel care l-a inspirat pe Serra în anii '60, când artistul american i-a vizitat atelierul. În c

ontext, Constantin Brâncuşi este văzut ca un precursor al sculpturii moderne, iar Richard Serra este considerat unul dintre exponenţii de frunte ai sculpturii moderne

.

Mircea Cantor

Artistul Mircea Cantor, premiat la Paris

de România Liberă

de pe Manuela Golea

Mircea Cantor, artist român care trăieşte şi lucrează la Paris, a fost distins cu premiul Marcel-Duchamp pe 2011, la Târgul Internaţional de Artă Contemporană din Franţa.

Unul dintre cei mai apreciaţi artişti care lucrează în Franţa, românul Mircea Cantor, a

fost premiat în cadrul târgului de Asociaţia pentru Distribuţie Internaţională de Artă Franceză, pentru lucrarea sa „Fishing fly",o sculptură-instalaţie făcută din harpoane ornate fixate pe avioane realizate din recipiente metalice, fire de nailon, plase pescăreşti şi bambus, informează AFP.

Opera lui Cantor este „densă şi proteiformă, bazată pe fenomene ale societăţii contemporane, cu scopul de a crea reprezentări simbolice", îşi motivează juriul alegerea. „Aceste alegorii reale sunt ca o suspensie între real şi imaginar", a spus Alfred Pacquement, director al Muzeului Naţional de Artă Modernă al Centrului Pompidou şi preşedinte al juriului.

Cum au devenit saloanele regale ateliere de cusut şi de gătit

Fantoma pionierilor din Cotroceni

de Vlad Ursulean

de pe România Liberă

Ştefania Ciubotaru a fost nevoită să strângă exponatele de la colegi care mai aveau uniforme de pionieri. În 1949, comuniştii au transformat reşedinţa regală din Cotroceni în Palatul Pionierilor. Acum, acelaşi palat e muzeu şi găzduieşte o expoziţie despre vremurile în care era plin de copii cu cravate roşii la gât. Expoziţia „De la palat regal la palat al pionierilor (1949-1977) - o filă din istoria Palatului Cotroceni" poate fi vizitată până pe 6 noiembrie.

Ana Wagner

Wagner - arte frumoase şi poveşti

de Maria Capelos

de pe România Liberă

De a reveni pentru a simţi iar şi iar ca o mângâiere fineţea porţelanului îmbogăţit cu picturile artistei, fie că el se concretizează într-o ceaşcă de ceai, o farfurie, un ceainic, fie într-o veioză - firesc, având la bază tot porţelanul - din cea mai nouă colecţie a Anei, intitulată Photophore. Ana amestecă cu o delicateţe greu de imaginat lemnul, alama, porţelanul şi dantela pentru a ne prezenta lumea contemporană într-o poveste. Artista pictează poveşti, iar atingerea obiectelor create de ea ne transpune şi pe noi în lumea poveştilor ei. Acolo unde totul este posibil, acolo unde totul este lumină. Dar să-i dăm Anei cuvântul pentru a ne spune povestea ei.

Când ai pornit pe acest drum, drumul porţelanului? Ana Wagner: Eram deja în anu

l II de faculatate la Secţia grafică şi am simţit că ceea ce făceam la ora aceea - grafică, pictură, gravură - temele mele preferate pot fi transpuse pe obiecte funcţionale. Desenele mele erau miniaturale, ca nişte icoane, puteau fi transpuse şi pe obiecte.

Achiziţie de 100.000 euro

Operele artiştilor români, la Parlamentul European

de CULTURA@ROMANIALIBERA.RO

de pe romanialibera.ro

Opere ale unor artişti români, în valoare de aproape 100.000 de euro, au fost achiziţionate pentru completarea colecţiei de artă modernă a Parlamentului European, ele urmând să fie expuse în instituţiile PE.

Jerzy Buzek, preşedintele PE, a vernisat la Bruxelles expoziţia lucrărilor de artă contemporană achiziţionate de Legislativul european din România şi Bulgaria pentru completarea colecţiei de artă contemporană din statele membre UE.

Din rândul artiştilor români s-au selectat lucrări de la: Ioana Bătrânu, Horia Bernea, Geta Brătescu, Daniela Chirion, Florin Ciubotaru, Suzana Dan, Sorin Dumitrescu, Daniela Făiniş, Stela Lie, Valeriu Mladin, Gili Mocanu, Teodor Moraru, Mihai Ţopescu.

Selecţia a fost efectuată de PE pe baza propunerilor Muzeului Naţional de Artă Contemporană, Muzeului Naţional Cotroceni, Institutului Cultural Român, Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Universităţii de Artă. Lucrările au fost achiziţionate în 2011 pentru suma totală de 99.100 de euro.

Christiania

Republica hipioţilor


de Alex Tocilescu
de pe romanialibera.ro

După ani de proteste, dispute şi discuţii, guvernul danez a decis să le vândă celor 1000 de locuitori ai comunităţii Christiania terenul şi clădirile pe care aceştia le ocupă ilegal de 40 de ani. Deşi preţul este mult sub cel al pieţii, toate părţile implicate sunt mulţumite.

În 1971, Jacob Ludvigsen, un jurnalist danez, scria în săptămânalul Hovedbladet, publicat de el însuşi, un reportaj despre Christiania - o fostă unitate militară din centrul Copenhagei, abandonată de armată cu patru ani înainte. Ludvigsen propunea crearea în acel loc a unei noi societăţi, bazată pe principiul auto-guvernării, în care „locuitorii să fie cu toţii responsabili pentru bunăstarea comunităţii".

În anii care au urmat, câteva sute de oameni au dat curs chemării lui Ludvigsen şi s-au stabilit în fosta unitate, spiritul comunităţii fiind o combinaţie din ideile mişcării hippie, anarhie şi colectivism.

Micul „oraş liber" a devenit rapid un punct de atracţie nu numai pentru turişti, dar şi pentru diverse grupe de la marginea societăţii - nu în ultimul rând datorită politicii liberale a locuitorilor faţă de droguri; încă din 1971, în Christiania s-a permis vânzarea de haşiş, iar, deşi autorităţile daneze au avut câteva încercări (de obicei timide) de a pune capăt acestei activităţi, ele au respectat totuşi autonomia comunităţii, astfel încât „Strada Dealerilor" continuă să existe, fiind unul din punctele de atracţie pentru turiştii care vizitează capitala Danemarcei.

LulzSec

Comandoul hackerilor de elită

de Alex Tocilescu
de pe romanialibera.rol


Un articol din Wall Street Journal îi descrie pe membrii grupului - care, desigur, sunt încă necunoscuţi - drept nişte poznaşi „ale căror şotii, comise pentru a capta atenţia mass-media, produc însă probleme serioase şi pot deveni chiar o ameninţare". Spre deosebire de alte cazuri recente, în care furturile de date nu au fost revendicate de nimeni, membrii LulzSec se fălesc cu faptele lor, amintind, conform Wall Street Journal de „o generaţie anterioară de hackeri care obişnuiau să se laude cu performanţele realizate şi să îşi batjocorească victimele şi rivalii".

Conform experţilor din industria IT citaţi de cotidianul american, tacticile folosite de grupări ca LulzSec sunt uneori pot uneori crea deranjamente şi pagube economice mai grave decât cele ale simplilor hoţi de date - ceea ce probabil că nu are mare importanţă pentru cei de la LulzSec - al căror slogan este „râdem din 2011 de măsurile voastre de securitate".

Însă LulzSec au şi o faţă „bună". Astfel, după ce producătorul de console şi jocuri electronice Sega a fost victima unui atac în care au fost compromise datele a 1,3 milioane de utilizatori, LulzSec a transmis pe Twitter un mesaj către directorii companiei, afirmând că vor să „îi ajute să îi distrugă pe hackeri care i-au atacat. Iubim Dreamcast (consola Sega)!". Nu se ştie dacă firma japoneză a acceptat oferta hackerilor.

De curând, LulzSec a publicat un manifest în care îşi explică (deşi nu foarte serios) acţiunile; autorii declară că amuzamentul este principala lor motivaţie, însă atrag atenţia şi asupra faptului că mulţi utilizatori ai internetului nu realizează pericolele care îi ameninţă, considerând că un spaţiu virtual este totodată şi un spaţiu sigur. „Vă simţiţi în siguranţă cu conturile voastre de Facebook, Google Mail şi Skype? De unde ştiţi că un hacker nu se află în ele în chiar acest moment, folosindu-le sau poate chiar vânzându-le?", întreabă autorii, adăugând că „aţi putea fi pionii acestor oameni, o jucărie - de asta ar trebui să vă fie frică: nu de faptul că noi facem publice datele voastre, ci de faptul că cineva le-ar putea deţine, dar nu şi publica".

Ştrumfii

Spaniolii au vopsit un sat întreg în albastru



de Iulia Boieriu
de pe România Liberă
foto funzu.com

Casa de producţie care realizează filmul a pus la dispoziţia acestora 9000 de litri de vopsea albastră. Producătorii au ales satul Júzcar datorită climatului său ce transformă locul într-un paradis al indrăgostiţilor şi care favorizează creşterea ciupercilor, deseori întâlnite în desenele animate "Ştrumfii".

Este locul perfect în care micuţii ştrumfi îşi pot face apariţia în Spania, relatează cotidianul german Bild.

Deşi reprezentanţii casei de producţie au promis locuitorilor că odată cu terminarea filmărilor toate casele vor fi revopsite în alb cei 250 de săteni sunt încântaţi de noua schimbare si sunt de părere că satul va fi considerat atracţie turistică dacă va fi lăsat albastru.

Jimmy Wales

Ce înseamnă Wikipedia


de Liudmila Cernat
de pe romanialibera.ro


Dicţionarul global wiki a împlinit 10 ani şi cinci luni. Cu ocazia aniversării revistei ruseşti GQ, Jimmy Wales, una dintre cele mai influente figuri ale internetului a oferit un spectacol public gratuit în cinematograful "Puşkin" din Moscova.

Apropiindu-se de măsuţa pe care era un MacBook, fondatorul Wikipedia s-a scuzat spunând că nu le prea are cu calculatoarele. Wales s-a apucat să le explice utilizatorilor activi ai Wikipedia ce folosesc şi ce este această reţea, cum a luat fiinţă şi cât de mult se implică el în funcţionarea ei.

În timp ce lucra la UNIX a dat peste manifestul dezvoltatorilor sistemelor de operare gratuite care îşi declarau dorinţa de a garanta acces deplin la sistemele software. Apoi i-a venit ideea utopică a "resurselor", lui, unui om care a studiat economia şi câştiga din pornografie. Această idee s-a materializat în Wikipedia - libertatea completă a schimbului de informaţii intelectuale.

"Wikipedia" - o mică fereastră în browser-ul în care poţi scrie orice cuvinte sau nume necunoscute şi să obţii un articol de dicţionar în aproape orice limbă. Cu toate acestea, atunci când îţi dai seama că o astfel de acţiune simplă şi familiară este un studiu conceptual, efectul este uimitor. "Este ca şi cum un om din stradă te-ar lua deoparte şi ţi-ar explica în detaliu modul în care este construit internetul", a declarat Wales.

Ţipătul furat

Autoportret furat, simbol al revoluţiilor arabe


de Manuela Golea
în romanialibera.ro

Chipul unui tânăr fotograf, un autoportret, a ajuns recent o emblemă a revoluţiilor din Orientul Mijlociu şi din America Latină. Imaginea a fost furată şi apare acum pe tricourile de pretutindeni, devenind un icon pentru grafferii din Spania şi Iran.

Noam Galai este un fotograf căruia i s-a furat un autoportret de care s-a abuzat în toată lumea, devenind un caz unic de furt de proprietate intelectuală şi de identitate, la nivel mondial, după cum constată presa americană.
„Chiar dacă acum aş elimina poza mea originală, nimic nu se va schimba. Imaginea este acolo. Nu cred că acum se mai fură de la mine, ci de la fiecare", spune Naom Galai.

Gata!

Arta contemporană românească i-a cucerit pe americani



de Alexandra Jeles
în România Liberă

Câţiva tineri artişti români şi-au expus tablourile la Washington şi au prezentat publicului american evoluţia artei contemporane în România în cadrul Săptămânei Europei.

Câteva mii de vizitatori au participat în perioada 7-15 mai la evenimentele organizate de Ambasada României în Washington, pentru a marca Săptămâna Europei. Au fost prezentate dansuri şi cântece populare, au rulat filme despre ţara noastră şi despre oportunităţile de turism, iar galeria online AtelierMix.ro a organizat un verniaj de artă contemporană.

În cadrul vernisajului, 16 tineri artişti au prezentat evoluţia artei contemporane în România. Artiştii participanţi în acest proiect sunt: Gina Ster, Marius Burhan, Lucian Lupu, Delia Călinescu, Jean Albu, Ovidiu Cloşca, Ruxandra Răileanu, Daniel Tufiş, Matei Enric, Claudiu Ciobanu, Cristian Gaşpar, Dragoş Burlacu, Sorana Tarus, Nectaria Radu, Irina Neacşu, Alexandru Lupşe.

Acum şi la dicţionar

Cine sunt colecţionarii de artă din România

de Manuela Golea
în România Liberă

Cei mai cunoscuţi colecţionari de artă din ţară şi operele lor apar într-un dicţionar, o lucrare unică realizată de un cibernetician, Vasile Petrovici.

Vasile Petrovici este şi colecţionar de artă şi secretar al Societăţii Colecţionarilor de artă din România. Probabil că tocmai profesia lui de bază a dus la o lucrare exactă, minuţios concepută, cu o mare atenţie la detalii. Totul a pornit de la o cercetare care i-a relevat că nu există o asemenea lucrare: „Mi-am zis ce bine ar fi să avem mai multe informaţii despre colecţionari la un loc.

M-am apucat de treabă, am consultat bibliografia şi rezultatul este acesta", şi-a prezentat autorul cartea.

250 de colecţii

„Dicţionarul colecţionarilor de artă din România" îi invită pe iubitorii de artă să treacă pragul şi să afle mai multe despre colecţionarii zilelor noastre şi ai veacurilor trecute. Volumul cuprinde 250 astfel de colectori, cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi. În urma unora, în general graţie donaţiilor operelor de artă cumpărate, s-au născut muzee, precum Colecţia Simu Anastase, Colecţia Kalinderu Iancu sau cea a lui Zambaccian Krikor.

Povestea Evei Ionesco

My Little Princess

de CULTURA@ROMANIALIBERA.RO
în România Liberă

Filmul „My Little Princess" al regizoarei franceze cu rădăcini româneşti Eva Ionesco,Eva Ionesco debutează ca regizor cu acest film autobiografic, iar celebra actriţă franceză Isabelle Huppert joacă rolul mamei regizoarei, Irina Ionesco, cunoscută ca fotograf de artă în anii ‘70 şi care a provocat controverse după ce a convins-o pe fiica ei minoră să pozeze în ipostaze semipornografice. cu Isabelle Hupert şi Anamaria Vartolomei, a fost prezentat la Cannes.

La 5 ani, Eva Ionesco a devenit modelul preferat al mamei sale, iar la 11 ani a fost cel mai tânăr model ce a apărut într-un pictorial nud în Playboy.

Ioana Grevers

Următorului artist român pentru Guggenheim

de Manuela Golea
în România Liberă

Membru în board-ul unuia dintre marile muzee ale lumii, Peggy Guggenheim din Veneţia, românca Ioana Grevers promovează tinerii artişti contemporani.

Născută în România şi crescută în Germania, Ioana Grevers a studiat medicina şi, ulterior, a făcut studii aprofundate de Istoria Artei finalizate cu o teză de doctorat. De patru ani, numele ei este strâns legat de colecţia Peggy Guggenheim, fiind membru în consiliul de conducere al muzeului din Veneţia.

Wanda Sachelarie Vladimirescu

Cele 70 de ipostaze

de Alexandra Jeles
în romanialibera.ro

O expoziţie document in memoriam Wanda Sachelarie Vladimirescu va fi expusă în perioada 24 martie - 26 aprilie la Galeria „Dialog", de la parterul Primăriei Sectorului 2. Expoziţia "Autoportret" cuprinde peste 70 de lucrări în ulei şi grafică ce o reprezintă pe pictoriţa Wanda Sachelarie Vladimirescu în diverse ipostaze, de-a lungul vieţii sale (1916-2008). Veritabilul jurnal pictat a fost întocmit de doctorul Florin Colonaş.