Pages

Showing posts with label ArtClue.net. Show all posts
Showing posts with label ArtClue.net. Show all posts

March 17, 2012

Anca Poterasu Gallery

Abilitatea esemplastică a imaginației



Dan Raul Pintea a reluat/reinterpretat principiul actului creator propus de Coleridge în Biographia Literaria. Artistul foloseste termenul esemplastic pentru a semnala caracterul unitar al materializării gândurilor sale la intersectia mai multor dimensiuni si necesitatea de a deconstrui întregul pentru a capta iluzia de control, acest lucru survenind din lipsa capacitătii de a îmbrătisa incomensurabilitatea ansamblului universal mental.

Noua serie de lucrări ale artistului Dan Raul Pintea parcurge un traseu ascendent de dezvoltare a abilitătilor ezoterice personale. Acesta este preocupat de conceptul de mindstream, de dimensiuni si intersectia acestora, până la puterea gândului, materializarea sa în realitate sau mai bine zis, gândul care determină materializarea, aceasta fiind însăsi lumea reală, universul.tului creator propus de Coleridge în Biographia Literaria. Artistul foloseste termenul esemplastic pentru a semnala caracterul unitar al materializării gândurilor sale la intersectia mai multor dimensiuni si necesitatea de a deconstrui întregul pentru a capta iluzia de control, acest lucru survenind din lipsa capacitătii de a îmbrătisa incomensurabilitatea ansamblului universal mental.


Anaid Art Gallery

Do not dispose after use





Expoziţia „Do not dispose after use”, semnată Ioana Iacob reprezintă un mod inspirat de a investiga, prin intermediul picturii, cele mai obişnuite obiecte ale cotidianului. Prezenţa obiectelor denotă o anumită stare de spirit şi declanşează un tip de atmosferă ce serveşte privitorului o serie de referinţe erotice. Însa eroticul înfăţişat de Ioana Iacob nu provoacă, nu declanşează o tensiune sau o nervozitate, nu este nimic la vedere. Este vorba de un erotism bine controlat şi extrem de subtil, discret şi care apare într-un mod subversiv în toate lucrările Ioanei Iacob. Erotismul din picturile şi colajele semnate de Ioana Iacob deschide o nouă direcţie în pictura românească de gen, în care pornografia este îndepărtată şi camuflată de prezenţa unui ruj, a unui cactus, a unui pachet de ţigări, a unui iPod sau a unui set de cătuşe.


June 27, 2011

Silivia Saitoc

Despre artă și net.art



de Cătălina Coşoiu
de pe artclue.net

Silvia Saitoc este unul dintre curatorii români tineri, aflându-se în topul celor mai activi curatori ai anului 2010 realizat de revista ArtClue. Un display al activitaţii ei poate fi urmărit în arhiva şi în programul galeriei Atelier 35 pentru care lucrează de un an şi jumătate.


Ai terminat Facultatea de Filosofie. Cum te-ai hotărât să faci curatoriat de la filosofie?

Am terminat Facultatea de Filosofie în 2007, însă în anul doi am luat hotărârea să dau la ITA. Lucrurile s-au legat, la Filosofie făceam estetică iar la Universitatea de Arte aveam cursuri de istoria şi teoria artei. Acum îmi fac la ITA dizertaţia de master despre net.art, cu aplicaţie asupra unor termeni precum original/copie, propietate, copyright. În plus, problemele ridicate de expunerea lucrărilor de net.art în spaţiul unei galerii îmi par extrem de incitante iar de aici până la a încerca să organizez asemenea expoziţii nu a fost decât un pas.

La sfârşitul anului trecut ai expus, împreună cu Matei Sâmihăian, o serie de lucrări de net.art într-un internet café şi ai curatoriat, în aceeaşi formulă, expoziţia „Browsing“ la Atelier 35. Care este numitorul comun?

Matei este preocupat de câțiva ani de tot ce înseamnă internet culture și are contacte cu artiștii care activează on-line. Împreună ne-am propus să redăm ceva din vibe-ul extraordinar al scenei actuale de net art şi să organizăm o serie de expoziţii în Bucureşti. Speed-show-ul din octombrie a fost prima dintre ele iar următoarea va fi deschisă în cadrul Nopții Albe a Galeriilor la Atelier Zona noastră de interes nu se rezumă însă la net.art, ci se extinde la ceea ce astăzi se numeşte „post net.art“ sau „internet aware art“, adică la artiştii ale căror lucrări sunt direct influenţate de mediul on-line. „Browsing“ a fost gândită în această direcţie. Pe noi ne-au interesat două lucruri: ce probleme apar atunci când încerci să documentezi irl un proiect de cercetare on-line şi modul în care elemente ale acestei arhive sunt apropriate şi recontextualizarte de către artişti.