Noua serie de lucrări ale artistului Dan Raul Pintea parcurge un traseu ascendent de dezvoltare a abilitătilor ezoterice personale. Acesta este preocupat de conceptul de mindstream, de dimensiuni si intersectia acestora, până la puterea gândului, materializarea sa în realitate sau mai bine zis, gândul care determină materializarea, aceasta fiind însăsi lumea reală, universul.tului creator propus de Coleridge în Biographia Literaria. Artistul foloseste termenul esemplastic pentru a semnala caracterul unitar al materializării gândurilor sale la intersectia mai multor dimensiuni si necesitatea de a deconstrui întregul pentru a capta iluzia de control, acest lucru survenind din lipsa capacitătii de a îmbrătisa incomensurabilitatea ansamblului universal mental.
Matei este preocupat de câțiva ani de tot ce înseamnă internet culture și are contacte cu artiștii care activează on-line. Împreună ne-am propus să redăm ceva din vibe-ul extraordinar al scenei actuale de net art şi să organizăm o serie de expoziţii în Bucureşti. Speed-show-ul din octombrie a fost prima dintre ele iar următoarea va fi deschisă în cadrul Nopții Albe a Galeriilor la Atelier Zona noastră de interes nu se rezumă însă la net.art, ci se extinde la ceea ce astăzi se numeşte „post net.art“ sau „internet aware art“, adică la artiştii ale căror lucrări sunt direct influenţate de mediul on-line. „Browsing“ a fost gândită în această direcţie. Pe noi ne-au interesat două lucruri: ce probleme apar atunci când încerci să documentezi irl un proiect de cercetare on-line şi modul în care elemente ale acestei arhive sunt apropriate şi recontextualizarte de către artişti.
Claudiu Ciobanu nu prezintă personaje, spaţii, cadre aparţinând unei lumii imaginate, ci redă întâmplările şi peisajele specifice fiecărei perioade a vieţii. E ca şi cum ai spune povestea vieţii unui individ. La finalul operei mele mi-ar plăcea să văd pasaje din viaţă care pot funcţiona ca o arhivă. Mai exact mă inspiră evenimentele din juru
COMETA
de Olivia Nitiş
în artclue.net
Instalaţia artistei Carmen Acsinte ridică problema atitudinii noastre în contextul realităţii contemporane, folosindu-se inteligent de un soi de oximoron vizual – o blană de urs asociată cu 600 de mingi de ping pong – şi de două fragmente de text semnate Demostene Botez şi, respectiv, I.L.Caragiale.
Avem case de licitaţie (puţine), avem galerii de artă particulare, a căror apariţie în ritm susţinut s-a declanşat în jurul anului 2000 - între timp, ce-i drept, unele au dispărut. Artiştii tineri sunt promovaţi de către mai multe galerii, ceea ce constituie un fapt îmbucurător. Privind retrospectiv deceniul ce ne desparte de începuturile fenomenului în discuţie, cred că se poate spune că lucrurile au evoluat încurajator destul de repede, în ansamblu.
SIMONA VILĂU
De la pictură până la concepte curatoriale, Simona Vilău este genul de artist care nu se mulţumeşte cu puţin. Adoptând rolul de curator în peisajul artei contemporane românesti, artista a reuşit să revitalizeze acest spaţiu cultural. Dovedind o pricepere uimitoare în varii domenii artistice, tânăra artistă ne poartă prin intermediul proiectelor sale într-o lume intensă si profundă. Acest interviu are menirea de a vă aduce în atentie si partea mai putin vizibilă a proiectelor sale, si anume, activitatea sa de curatoriat.
Pentru cei mai puţin pusi în temă, ne poti spune cu ce se ocupă un curator?
Nu îmi stă în caracter să dau definiţii, însă un curator este o combinaţie fericită, zic eu, între un bun manager de resurse şi un creative director. Curatorul ar trebui să fie vectorul oricărui eveniment artistic şi, în acelaşi timp, conexiunea dintre artişti şi receptori ( .. )
interviu de Elena Andrei în ArtClue.net
foto Simona Vilău via ArtClue.net
Posts
All Comments
Posts
All Comments
