Art Is The Most Important Thing
de pe sibiote.blogspot.com
Desenele lui Perjovschi se remarcă prin simplitate şi claritate, umor (citiţi inteligenţă sau dacă nu vă convine, hazard), caracter subversiv şi metaforic. Pentru a fi conform cu această viziune, cred că trebuie să rămîi pe aceeaşi linie, lucru greu de perceput în situaţii precum acest pact cu Institutul Francez. Faţă de entuziaştii intervenţiei lui Dan Perjovschi, eu sînt cu totul sceptic. Ambele tabere îmi par aproape nesincere. Francezii au apelat la un artist foarte cunoscut pentru că au vrut ca evenimentul să aibă succes garantat şi astfel, vizibilitate şi impact real. Nicăieri vreo urmă de risc, măcar că e vorba de Cioran. Pe de altă parte, s-au asigurat că artistul să fie într-un contrast suficient cu autorul, astfel încît să îi şi semene puţin, Cioran şi Perjovschi declarîndu-se spărgători de norme. În fine, alegerea institutului este greu de comentat, din orice poziţie, iar dificultatea vine din acelaşi principiu al conformităţii la care apelez atît de des. Poate că merg prea departe, dar e mereu caraghios să vezi că la evenimentele cu un caracter mai puţin convenţional să vezi numai lume scuturată. Aerul atît de protocolar e neverosimil faţă de aclamatele modestie, asceză, sacrificiu şi cîte alte cuvinte mari. Dacă totuşi îl priveşti pe Dan Perjovschi, al cărui look nu e cu nimic mai prejos faţă de cel al artiştilor care predau în învăţămîntul de stat, parcă ai o urmă de confort, din iluzia că imaginea corespunde cu declaraţiile.