Performing History 1: Veneţia înainte de Veneţia

de Bogdan Ghiu
de pe LiterNet.ro

În viziunea mea, această tensiune procesuală (poveste ce se constituie în mişcare, prin parcurgere), extrem de favorabilă, de "ofertantă", exterior/interior se constituie din faptul că exteriorul este "cedat" Anettei Mona şi Luciei, care îl protejează, cu o maternitate războinică incompletă (Anima), pe Ion [Grigorescu], care lucrează la interior, ca un fetus înţelept

Sub protecţia preoteselor-amazoane inaparente (căci modern secularizate), Ion lucrează, oficiază: corpul-athanor.

Altfel spus, Performing History - o istorie în alta, proiect-"ceapă", cu straturi care se protejează vital unele pe altele pentru a putea funcţiona diferit împreună. Com-plinire funcţională, dinamică, care se revelează prin parcursul vizitatorului. (înţelepciunea, mai ales orientală, fiind în cele mai multe cazuri tocmai căutarea re-naşterii, mers înapoi, spre intra-uterin - şi dincolo). Altă feminitate pentru altă masculinitate.

Tu tinjia-a Fratslor Manachia!!

Cartea primilor cineaşti din Balcani - Fraţii Manakia, pionierii filmului balcanic, revendicaţi de 6 cinematografii 

Pentru cititorii cinefili din România, anul editorial 2010 a debutat cu volumul Fraţii Manakia şi imaginea Balcanilor al lui Marian Ţuţui. Cartea a fost lansată la Cinema Union, pe 1 februarie 2010, fiind prezentată de profesorii Manuela Cernat (UNATC) şi Adrian-Silvan  Ionescu (UNArte). În urmă cu un an şi jumătate, în 2008, criticul şi istoricul de film Marian Ţuţui publica volumul Orient Express: filmul românesc şi filmul balcanic, ce includea un consistent capitol despre Fraţii Manakia, pionierii filmului balcanic, revendicaţi de 6 cinematografii (Iugoslavia, Grecia, Macedonia, Turcia, Albania şi România). Acum, aromânii Ienache (1878-1954) şi Milton Manakia (1882-1964) beneficiază de o întreagă carte, excelent tipărită (în... Ungaria) şi foarte bogat ilustrată. Marian Ţuţui a colaborat la documentarul Fraţii Manakia (2002) de Sabina Pop şi i-a  mai abordat pe aceşti pionieri ai cinematografului din regiunea noastră în volumul bilingv Fraţii Manakia sau Balcanii mişcători (2004) - activităţi ce îl recomandă ca un expert în domeniu  (  ..  ) 

de Mihai Fulger in  LiterNet.ro
gif din Wikipedia
Film al Fraţilor Manakia despre aromânii din Pind

Artistne(s)t

Artistne(s)t must go on!

Între 28 şi 29 ianuarie, la Centrul European de Cultură Sinaia a avut loc o discuţie cu titlul „Arte vizuale contemporane – Perspective“. Născută cu un scop precis, acela al căutării unor soluţii pentru continuarea programului de rezidenţe artistice de la Sinaia şi Bacău, a căror finanţare se încheie în luna martie a acestui an, discuţia a oferit nu numai posibile variante de lucru pentru viitor şi strategii de finanţare, ci a reuşit să deseneze, foarte corect şi la rece, harta artistică românească. În ce măsură comunitatea artistică locală este puternică şi închegată? Cît de bine este ea conectată la o reţea internaţională? Care este rolul unei rezidenţe artistice? Avem, pînă la urmă, nevoie de un asemenea organism într-o societate? Pornind de la întrebări de acest fel, s-a ajuns, firesc, la cele fundamentale: ce este arta contemporană? Cum este ea privită/ignorată la nivel local? Unde sînt hibele?

Întîlnirea de la Sinaia s-a născut de fapt în jurul unei rezidenţe artistice suplimentare, de o săptămînă, la care invitaţi au fost artişti ce au trăit experienţa Artistne(s)t în trecut: Daniel Knorr, Teodor Graur şi Bogdan Bordeianu ( .. )

de Daria GHIU in Observatorul Cultural

Bucuresti

Un ne-loc bucureştean: Pasajul Universităţii

În 1992, un prolific etnolog francez, Marc Augé (pe atunci preşedinte al EHESS, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, din Paris), a publicat cartea care avea să-l facă, probabil, celebru: Non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité. Altfel spus, pe româneşte, Non-locuri, sau, şi mai pe româneşte, şi mai aproape de limba noastră de zi cu zi, Ne-locuri. O antropologie a supramodernităţii. "Încă un Marc Augé?", ţin minte că m-a întrebat, ironic excedată, o tînără librăriţă de la Librairie Tschann, de pe bulevardul Montparnasse. Cartea a fost reeditată în 2007.

Ce este un non-loc, un ne-loc? ( .. )


de Bogdan Ghiu in LiterNet.ro
foto Mediafax Foto

Despre modernitate

Ce înseamnă a fi modern astăzi? Invitaţie la dezbatere

Întrebarea despre modernitate este întrebarea despre fiinţă: cum sîntem? În ce fel ne sîntem, adică în ce fel ne trăim nu numai epoca, ci şi epocalitatea, în ce fel (şi dacă) mai vrem să "facem epocă" din vieţile noastre, în timpul finit al vieţii. Modern, altfel spus contemporan ( .. )

de Bogdan Ghiu in LiterNet.ro

Bogdan Ghiu despre David Čzerny si Bienala de la Veneţia

Mesajul (şoptit) al Crizei către artişti: supuneţi-vă! (noua chemare la ordine a artei)

Cehul provoacă la adevăr

Cine mai aşteaptă de la artă opere se înşeală. Arta n-a produs poate niciodată "opere", poate că dintotdeauna "operele", obiectele artistice, n-au fost altceva decît suportul, medium-ul, convenţia socială a unei acţiuni cu totul specifice, proprie numai artei, incomunicabile altfel, cel mai adesea intempestive: o operaţiune de adevăr în regimul urgenţei. Poate că, dintotdeauna, numai arta (şi, uneori, filosofia, dar numai ca artă) are "curajul adevărului", cutează adevărul ( .. )

de Bogdan Ghiu in LiterNet.ro

Despre expozitiile "Overcoming Dictatorship" si "Close to Home"

Între două lumi: de la tranziţie la migraţiune

Overcoming Dictatorship
22 decembrie 2008
18 ianuarie 2009

Close to Home
Expoziţie de fotografie
9-22 ianuarie 2009
Galeria Etaj ¾, TNB


Partie en révolution...

Atunci cînd, în decembrie 1989, Alison Mutler a plecat spre România, alături de o echipă de televiziune, în calitate de bun cunoscător al limbii române, pe care o studiase la Londra, ea a lăsat - pe uşa buticului pe care îl avea în capitala Marii Britanii - un bilet: "Plecată la revoluţie..." ( .. )

de Daria Ghiu in LiterNet.ro
.