Despre artă...

Afacerea de a face artă

de Ioana Mitu
pe zf.ro

În Bucureşti, anul trecut, zeci de baruri şi restaurante se lansau într-un ritm care sfida criza. Anul acesta par să se deschidă în acelaşi ritm galerii de artă în care investesc, mai nou, oamenii de afaceri. Din pasiune, dar şi ca investiţie sigură într-o perioadă incertă.

Săptămâna aceasta omul de afaceri Florin Enache, care a făcut avere din producţia de mobilier şi imobiliare, a deschis, la parterul uneia dintre clădirile sale de pe Bulevardul Avia­to­rilor, galeria de artă Factor92.

Prima expoziţie denumită "Molcom tare" a fost curatoriată de criticul de artă Erwin Kessler şi a cuprins lucrări de artişi mai în vârstă, dar şi de artişti tineri.

"Vrem să promovăm artiştii tineri, dar să reprezentăm internaţional şi generaţiile mai în vârstă. Într-un an ne propunem să mergem cu galeria la târgurile internaţionale de artă precum cele din Basel, Elveţia şi Frieze din Londra. Iar în trei ani sperăm să obţinem şi profit", a spus pentru ZF Erwin Kessler care se va ocupa de programul galeriei. Florin Enache va oferi şi una dintre proprietăţile sale de lângă Bucureşti pentru un program de rezidenţă pentru artişti străini şi români. Colaborările cu aceştia se vor schimba o dată la două luni.

"În momentele de criză, arta e o investiţie alternativă la care apelează majoritatea oamenilor de afaceri care nu mai au încredere în alte platforme. Nu trebuie decât să ne uităm cum au crescut cotele artiştilor şi sumele avansate în licitaţii", spune Kessler.

O reacţie

O scrisoare deschisă

de pe sibiote.blogspot.com

---

Am găsit ieri pe masa mea de lucru strecurat un 24-FUN deschis la pagina unde scrie despre artă Oana Tănase, care şi ea a găsit cu alte cîteva zile în urmă textul unei scrisori adresată redacţiei [revistei Balkon, devenite Idea -artă şi societate] de Paul Neagu şi datată 17 ianuarie 2000 [...]. Cuvintele de debut sunt mai mult decât încurajatoare pentru demersul echipei redacţionale. Observaţiile critice ale lui Erwin Kessler intitulat (R)experiment, publicat în primul număr al revistei, în 1999. Extrag [O.T.] aici doar mici fragmente din scrisoare.

„(...) editorialul de bază despre Experiment cărat în spate de năstruşnicul logocentrist inveterat Erwin Kessler mi s-a părut greoi, ultraîncărcat şi confuz.

"Sint şi fese, merg bine, se vând tot timpul"

Interviu Erwin Kessler

pe artindex.ro
Interviul a fost înregistrat de (..) Mirela Nagat, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, când Art Society a generat o dezbatere plecând de la expoziţia "Grupul celor 4" care s-a aflat pe simezele sale la final de 2010 şi început de 2011.

Erwin Kessler

Kessler loveşte din nou

Un articol recent al lui Erwin Kessler din "22", intitulat "Fata Babei", dezlănţuie Jihadul în lumea artei. Îl ştiam pe Kessler din articolele adunate în volumul ceARTă (Nemira, 1997), ale cărui ecouri nu s-au stins pe de-a întregul, în unele medii intelectuale, nici până astăzi. Cunoscut a rămas Kessler nu doar pentru atitudinea sa iconoclastă (se războieşte de la douăzeci şi ceva de ani, de când a început să scrie despre arta contemporană, cu mai toţi "dinozaurii" establishment-ului autohton, în încercarea de a delegitima un întreg eşafodaj de autoiluzionări tradiţionalist-ortodoxiste şi de înrădăcinări depăşite estetic), ci mai ales (din punctul meu de vedere) pentru că arată, cu fiecare poziţie pe care o ia, că este un intelectual emancipat, armat teoretic, la curent cu cele mai importante lucruri întâmplate în arta ultimelor decenii ( .. )

de Claudiu Komartin în Un anotimp în Berceni

Kessler marchează din nou!! Un atac grosier al lui Groşan!

Josnicie

Publicaţia "22" (intitulată "re­vis­ta Grupului pentru Dia­log Social") găzduieşte în numărul 29, din 14-20 iulie a.c. un atac imund, de o jos­nicie pe care rareori mi-a fost dat să o văd, la adresa imen­sului artist care e Vladi­mir Zamfirescu. Porcăria e semnată de unu', Erwin Kes­sler. (..)

de Ioan Groşan în Ziua

Senzaţional!! Ioan T. Morar despre Erwin Kessler în Academia Caţavencu. Kessler lasă A.C. fără mişto!

Beţi, aceasta este artă!

O problemă măruntă a vieţii noastre culturale, pusă de numele unui mărunt, dar extrem de harnic trăgător de sfori şi spărgător de norme: Erwin Kessler. Aţi auzit de acest nume? (..)

de Ioan T. Morar în Academia Caţavencu

Incredibil!! Erwin Kessler despre Vladimir Zamfirescu în Revista 22

Fata Babei

(..) artistul e un arhivar al memoriei culturale pe care o evocă privitorului avizat, ambii complăcându-se într-un fel de play-back estetic pe hituri de Picasso et co., artistul prefăcându-se că are geniu, iar publicul prefăcându-se că are gust (..)

de Erwin Kessler în Revista 22

Culorile avangardei

Cum colorează avangarda Lisabona

Până pe 21 iunie, patru săli ale Muzeului de Artă Contemporană Do Chiado din Lisabona vor funcţiona ca vehicul pentru călătorii în trecutul picturii şi implicit al istoriei româneşti şi moderne, concepută sub umbrela expoziţiei "Culorile avangardei", organizate de Institutul Cultural Român (ICR).

Alimentând un şir de simetrii care apropie din când în când istoria recentă a Portugaliei de cea a României, coincidenţa face ca cele 65 de tablouri ale expoziţiei să-şi înceapă itinerariul prin Europa la MNAC ( .. )

de Andra Matzal în Cotidianul.ro
foto Marcel Iancu (Janco), Interior (scene of brothel), National Museum of Romanian Art, Bucharest via MNAC

Expoziţia “Culorile avangardei”

Patapievici: trecem graniţa doar cu 65 de lucrări

Lipsa unui sistem de asigurări guvernamentale îngreunează exportul de artă românească, astfel încât doar 65 dintre cele 106 tablouri ale expoziţiei “Culorile avangardei” vor fi itinerate în străinătate.

Lisabona, Roma şi Praga sunt următoarele destinaţii pentru "Culorile avangardei. Arta în România 1910-1950", expoziţie organizată în urmă cu doi ani de Institutul Cultural Român (ICR). Dacă pe plan local au fost prezentate 106 lucrări din colecţiile a nouă muzee româneşti, graniţa o vor trece doar 65 dintre ele, motivul principal fiind sistemul actual de asigurări ale tablourilor, extrem de costisitor. "E greu să exporţi o expoziţie de artă românească ( .. )


de Andra Matzal în Cotidianul.ro

Romania la Bienala de la Venetia 2009 (002)

Protestele artiştilor: România îşi alege aberant reprezentanţii pentru Bienala de la Veneţia

Comunitatea artistică autohtonă se revoltă în fiecare an de procesul de selecţie a proiectului care participă la Bienala de la Veneţia din partea României. Votul secret, prezenţa unui reprezentant al ministerului în juriu şi lipsa asumării responsabilităţii pentru alegere sunt printre cele mai mari motive de protest ( .. )

in Cotidianul

Roman Tolici la MNAC

Motofizica

Motofizica este metafizica facuta in graba, pripita si pretentioasa, asa cum este expozitia lui Roman Tolici, de la MNAC. Tablouri multe, mari, "bine" pictate, strunite compozitional ca la IKEA, turate intelectual ca la Yamaha ( .. )

de Erwin Kessler in Revista 22

Ion Dumitriu si Florin Mitroi

(Te) scapa cine poate

Recenta Expozitie „Ion Dumitriu“ (1943–1998) de la Galeria Posibila reprezinta inca o etapa dintr-un con­sec­vent efort al acestei galerii de a-l pozitiona tot mai bine pe scena artei actuale pe artistul disparut in urma cu zece ani. Nu mai departe de anul trecut, Galeria Po­si­bila i-a dedicat lui Ion Dumitriu cea mai importanta pu­bli­catie independenta editata pana acum de o galerie co­merciala din tara, Groapa de gunoi, un volum caldu­ros, consistent si spectaculos, fara stridente, cu fotogra­fii­le artistului si, printre altele, cu texte de Mircea Car­ta­res­cu, Ion Grigorescu, Vasile Ernu si Caius Dobrescu ( .. )

de Erwin Kessler in Revista 22

Erwin Kessler despre Ioana Batranu

Flamuri la pol

Ioana Batranu picteaza. Si alti pictori picteaza. Nu­mai ca Ioana Batranu este Pictorul care Picteaza doar Pictura. Esenta micului manifest cu titlul Argument, aflat in expozitia de la Simeza*, este aceasta: pictura, careia i se face o declaratie de dragoste directa, simpla, coplesitoare prin candoarea cu care vizeaza chiar miezul vietii autentice (“iubesc nu doar pictura..., ci si un fel de a trai care nu se teme de sensibilitate si libertate...”), este opusa riguros taramului pierzaniei, al derizoriului identificat concomitent in “amuzament” si “ideologie” ( .. )

de Erwin Kessler in Revista 22

Erwin Kessler despre Andrei Cadere in Revista 22

Restul e Cadere

Andrei Cadere (1934-1978),

Peinture sans fin

MNAC,

25 septembrie-25 noiembrie 2008.



Andrei Cadere a parasit Romania in 1967, ca artist autodidact si pictor ve­lei­tar, ce poza, printre altele, pentru ta­blou­ri­le regresive, greoi moderniste ale lui Cor­neliu Baba, si a murit la Paris in 1978, ca unul dintre fondatorii reprezentativi si pro­ta­gonist de marca al artei conceptuale ra­di­cale, model, chiar si la ora actuala, pen­tru nenumarati artisti tineri din intreaga lume ( .. )

Prigoana artei si rinocerizarea fluturelui

Prigoana artei nu este Silviu Prigoana, ci televiziunea. Sistemul televizual de con­ce­pere (dar nicidecum de percepere) a artei, care telescopeaza monstruos nimi­cu­rile si escamoteaza iresponsabil abi­su­ri­le ( .. )

de Erwin Kessler in Revista 22

blogul lui Benedek Levente aici [ + ]
mai multe despre Atelier 35 aici [ + ]
despre expozitia Euromaniac aici [ + ]

Arte Martiale

Cu mainile pe arte:
Colectii si colectionari de arta contemporana la “Arte Martiale”

Marti, 30 septembrie 2008, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru 38, sector 1 Bucuresti), prima etapa din sezonul de toamna a programului Arte Martiale este consacrata colectiilor si colectionarilor de arta contemporana. Publicul este invitat la o intalnire cu colectionarii de arta Sorin Costina, Alexandra Gatej, Maria Parvutoiu si Vasile Petrovici ( .. )

mai multe pe Feeder

Razbunarea machetei continua
Misail Calugarul, Simion Dascalu & Asociatii
In numarul de marti, 10 iunie 2008, al ziarului Ziua, sub semnatura domnului Ioan Grosan a aparut un articol intitulat Piticania. Domnul Ioan Grosan isi exprima convingerea ca articolul meu Carol calare pe Mihai (Nebunul) aparut in revista 22, numarul 948 (6-11 mai 2008), nu poate fi decat produsul unui om mic, foarte mic, o "piticanie" care nu suporta "monumentalitatea". Replica publicata mai jos a fost trimisa redactiei ziarului Ziua in mai multe randuri, fara niciun efect
de Erwin Kessler in Revista 22


Piticania
Un bun amic de la Terasa Muzeului Literaturii mi-a adus deunazi un articol care, in opinia lui, se voia demolator la adresa statuii lui Carol I a lui Florin Codre, a carei macheta, in marime naturala, a fost amplasata in fata Bibliotecii Universitare. Articolul este semnat de dl Erwin Kessler si a aparut in urma cu aproximativ o luna in revista "22"
de Ioan Grosan in Ziua

Intelectualii sar la gâtul lui Tara
Autodefinit “cel mai cenzurat om din ţara asta”, artistul Sorin Tara i-a scos din sărite marţi pe criticul de artă Erwin Kessler şi scriitorul Tudor Octavian
de Lucia Popa in Cotidianul
Foto: Cotidianul

Berea si logodna
Noaptea muzeelor, din 17 mai, a fost o remarcabila reu­sita, indeosebi in Bucuresti. Indemnati de televiziuni, oamenii au asaltat muzeele, pentru ca mai apoi sa se vada, tot la televiziuni, incolonati in cozi imense sau re­var­sati, in valuri, prin saloanele muzeelor
de Erwin Kessler in Revista 22

Calul lui Codre (poate ma repet)

Carol calare pe Mihai (Nebunul)
Re-pre-post-
Romania recupereaza dand inapoi. In anumite domenii acest lucru este salutar. In altele este insanitate.
de Erwin Kessler in Revista 22