Bienala de Arhitectură, Bucureşti, 2008

Încă o bienală despre care nu se scrie nimic în presa culturală

O nouă bienală bifată, cel puţin la fel de optimistă ca şi precedenta: arhitectura de obiect şi de clădire de birouri s-a actualizat semnificativ, în sensul că măcar premiile nu mai sunt plasate, vorba lui Mircea Eliade, în illo tempore. Acel timp, apoteotic, a fost, multă vreme după 1989, răstimpul interbelic, pe care chiar şi bienalele l-au curtat, la început. S-a văzut că, spre schimbarea de deceniu, ne-am apropiat de anii şaizeci, măcar cu premiile. Astăzi, casele şi birourile bune din bienală sunt, barem, chiar dacă întârziate încă în raport cu ce se discută şi se experimentează astăzi, din decenii trecute de curând ( .. )

de Augustin Ioan in Atelier LiterNet