Uniunea Cineaştilor din România (UCIN) şi-a desemnat câştigătorii pe 2011

„Crulic“, filmul anului 2011

de Monica Andronescu

de pe adevarul.ro

In cadrul unei ceremonii desfăşurate sâmbătă seară la Cinema Studio din Bucureşti, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN) şi-a desemnat câştigătorii pe 2011. Juriul, format din Alexa Visarion, Cristina Corciovescu, Marian Crişan, Magda Mihăilescu, Irina Petrescu şi Vivi Drăgan Vasile, a desemnat drept câştigător al marelui premiu pelicula Ancăi Damian, „Crulic - Drumul spre dincolo".

Aceasta spune povestea reală a lui Claudiu Crulic, un român arestat în Polonia pentru un presupus furt, ţinut în închisoare în ciuda probelor ulterioare care arătau că, la data jafului, el nu se mai afla în capitala Poloniei, şi abandonat de toată lumea până la moartea survenită în urma grevei foamei.isarion, Cristina Corciovescu, Marian Crişan, Magda Mihăilescu, Irina Petrescu şi Vivi Drăgan Vasile, a desemnat drept câştigător al marelui premiu pelicula Ancăi Damian, „Crulic - Drumul spre dincolo".

Premiul special al juriului i-a revenit filmului „Din dragoste cu cele mai bune intenţii" de Adrian Sitaru, iar premiul pentru regie i-a fost acordat lui Constantin Popescu pentru „Principii de viaţă". Pentru interpretările din aceleaşi două filme, Bogdan Dumitrache, respectiv Vlad Ivanov au împărţit premiul pentru cea mai bună interpretare masculină.

La Muzeul Naţional al Literaturii Române

Falsurile din artă atacă muzeele

de Doinel Tronaru

de pe adevarul.ro

Expunerea, la Muzeul Literaturii, a unor falsuri Victor Brauner sau Arthur Segal redeschide discuţia asupra contrafacerilor din arta autohtonă.

Vernisarea, acum două săptămâni, în Rotonda prestigiosului Muzeu Naţional al Li

teraturii Române (MNLR) a unei expoziţii de artă plastică intitulate „Victor Brauner şi însoţitorii" părea a fi unul dintre evenimentele culturale cele mai importante ale toamnei.

Expoziţia a însoţit colocviul „Avangarda românească/ Avangarda europeană", aflat la cea de-a doua ediţie (unde au prezentat comunicări nume ca: David Esrig, Ion Pop, Paul Cernat, Ovidiu Morar, Nicolae Tzone), iar vernisajul a fost, la rândul său, prezentat de Ion Pop şi de Lucian Chişu, directorul MNLR.

Lista artiştilor expuşi era extrem de ofertantă şi părea a fi garanţia unui festin al ochiului şi al minţii, ţinând cont că era vorba de cele mai semnificative nume ale avangardei româneşti şi nu numai.

Erau lucrări de Victor Brauner, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Corneliu Mihăilescu, Jules Perahim, Jacques Hérold, Arthur Segal, şi chiar germanul George Grosz şi vienezul Egon Schiele, unele dintre cele mai importante nume ale artei secolului XX.

Zicala „afară - vopsit gardul, înăuntru-i leopardul" se potrivea, însă, cum nu se poate mai bine expoziţiei de la Muzeul Literaturii. În primul rând, vizitatorul ar fi observat că, din lista lucrărilor anunţate (şi scrise pe o listă lângă uşa de intrare în sală), lipsesc primele aproape douăzeci. Aceasta pentru că Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi-a retras, în ultimul moment, lucrările cu care trebuia să participe. Aşadar, nici vorbă de vreun Egon Schiele în expoziţia de la MNLR! De vină se pare că a fost o chichiţă birocratică: Federaţia cerea existenţa unor asigurări pentru lucrările expuse, or muzeul a înlocuit această cerinţă elementară cu prezenţa unui bodyguard timp de 24 de ore.

Julie Taymor

„Trăim într-o societate în care femeile sunt îngrădite“

de Ana-Maria Onisei

de pe Adevărul

Regizoarea americană Julie Taymor, cunoscută pentru filmul „Frida“ (2002), a distribuit-o pe actriţa Helen Mirren în rolul unui bărbat în cel mai recent proiect al său, „Furtuna“, după William Shakespeare.

Julie Taymor, în vârstă de 58 de ani, a venit la Bucureşti săptămâ

„Adevărul": Să faci Shakespeare, în film şi în anul 2011, e o provocare. V-aţi temut de ceva înainte să începeţi lucrul la „Furtuna"?na trecută şi a fost prezentă la proiecţia peliculei „Furtuna". Era însoţită de Elliot Goldenthal, compozitor de muzică de film şi soţul său de mai bine de 25 de ani. Eliott a lucrat cu Andrei Şerban, iar bunicii săi sunt din România. Au vizitat Peleşul şi au stat de vorbă cu publicul după proiecţie, la Cinema Corso.

Julie Taymor: M-am temut de reacţia celorlalţi, de lipsa banilor. Aveam producători foarte buni, dar, când te apuci să strângi banii, mulţi spun: „Şi e un film în engleza vec

he a lui Shakespeare? Sau veţi folosi limbajul contemporan?". Răspunde

am: „Nu, fiindcă nu există un echivalent contemporan pentru frumuseţea, poezia şi bogăţia limbajului shakespearian".

Cum sună asta:

Plasticienii preferă să fie mobili

de Doinel Tronaru
în Adevărul

Spre deosebire de reprezentanţii celorlalte arte, artiştii vizuali au un mare avantaj: creaţia lor se foloseşte de un limbaj universal, cel al imaginii sau – în arta contemporană – cel conceptual al instalaţiei, al obiectului, aşadar nu este supusă rigorilor cuvântului, precum cea a unui scriitor sau chiar şi cea a unui regizor de teatru sau film.

Prin urmare, pe artiştii vizuali români nu prea îi veţi găsi prin România: ei expun şi vând mai mult în afară, iar cea mai mare parte a anului se află şi fizic în afara ţării, „prinşi" cu diverse burse, rezidenţe, bienale de artă contemporană etc.

Regretata Ioana Nemeş a încetat recent din viaţă la doar 31 de ani, iar momentul morţii a surprins-o la New York, de unde a trebuit să fie repatriată. Oameni ca Gili Mocanu sau Nicu Ilfoveanu sunt cuprinşi în această reţea internaţională a artelor vizuale contemporane, aşadar nu au niciun interes să abandoneze România şi să se stabilească în străinătate, din moment ce oricum stau mai mult pe-acolo. Un reputat artist ca Dan Perjovschi, unul dintre cei care lucrează cel mai mult prin „străinătăţuri", ne-a declarat răspicat că nu s-a gândit niciodată să părăsească definitiv România.

S-a înfiinţat în Braşov

Muzeu al luptei anticomuniste

de Talida Bendriş
de pe Adevarul.ro

Minimuzeul despre viaţa de zi cu zi din închisorile comuniste, amenajat la sediul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din Braşov vă aşteaptă să aflaţi mai multe despre ororile acestui regim.

Dorirorii pot vizita minimuzeul de la AFDP, situat din piaţa Sfatului, pe bază de programare. „Condiţiile de acolo, bătăile şi foamea ne-au transformat. Ar fi bine ca tinerii să ne viziteze acum, pentru că cine nu ne caută azi s-ar să nu ne mai găsească mâine", mărturiseşte Octav Bjoza, reşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic (AFDP) din Braşov.

Horia Roman Patapievici preşedintele Institutului Cultural Român

Nu poţi să începi discuţia prin «ba pe-a mă-tii!

de George Rădulescu
de pe Adevarul.ro


Horia Roman Patapievici critică presa pentru că îi mobilizează pe români în jurul unei agende emoţionale, „incitându-i" în loc să-i invite la dezbatere. Neputinţa de a asculta cu calm punctele de vedere cu care nu suntem de acord menţine societatea într-o permanentă stare de tensiune. Cu alte cuvinte suntem mai mereu „cu capsa pusă", constată Horia Roman Patapievici, el însuşi uneori o „ţintă" a nervozităţii din spaţiul public.

National Bitch

Elena, târfa lui Tara

de Doinel Tronaru
de pe adevarul.ro

Expoziţia lui Tara (von Neudorf), „National Bitch“, de la Anaid Art Gallery, are drept „cal de bătaie“ seria de Elene fatidice care marchează istoria României. „Eterna şi fascinanta“ Ceauşească, două oldies (Elena Cuza şi Lupeasca), EBA şi Udrea-Cocoş sunt făcute „zdrenţe“ (la propriu) de ironia devastatoare a lui Sorin Tara.

„Blestemul Elenelor" loveşte din nou! Maestrul provocării în arta contemporană, transilvăneanul Tara (von Neudorf), ia acum în „tărbacă" unul dintre cele mai „scumpe" nume ale românilor şi seria apocaliptică de Elene malefice (să zicem, cu excepţia doamnei lui Cuza), ce pare să nu mai aibă sfârşit, ba chiar şi pe... Ileana Cosânzeana, la urma urmei, de ce nu, o altă „Elenă" a imaginarului nostru colectiv.

Restaurare

Capodoperă a lui van Gogh,

restaurată în faţa publicului

de Oana Victoria Anghel
în Adevărul.ro

Noul exponat de la Muzeul de Artă din Cincinnati este un istoric de artă care, în timp real, restaurează tabloul „Arbust cu două personaje”, al lui Vincent van Gogh. Per Knutas, conservatorul-şef care se ocupă de restaurarea picturii, a insistat ca microscopul său să fie conectat la un monitor, astfel încât vizitatorii să poată observa evoluţia lucrării.

Una dintre cele mai preţuite opere ale Muzeului de Artă din Cincinnati, „Arbust cu două personaje" al lui van Gogh, pare a fi într-o stare bună. Totuşi, Per Knutas, conservatorul-şef al instituţiei, nu este de aceeaşi părere. „Pentru mine, este foarte important să sporesc interesul pentru conservare. Oamenii doar se aşteaptă ca tablourile să arate extraordinar. Dar în spatele picturii are loc un întreg proces", declară Knutas pentru ziarul „The Cincinnati Enquirer".

Nicolae Comănescu

O plimbare prin Berceni...


de Cezar Paul Bădescu
de pe video.adevarul.ro

Aflaţi mai multe despre noua colecţie de canapele!

În pat cu Elena

de Doinel Tronaru
în Adevărul

Expoziţia Marilenei Murariu de la Galeria Simeza este un teribil pamflet artistic la adresa mizeriei postdecembriste, fără corespondent în peisajul artistic contemporan. Fie ea Lupescu, Ceauşescu sau Udrea, Elena reprezintă, în viziunea artistei, Politica dâmboviţeană, în ce are aceasta mai dezgustător.

Elena Ceauşescu întinsă lasciv, în ipostaza „Majei Desnuda" a lui Goya, citind Marchizul de Sade. Elena C. sub privirile languroase ale primarului metrosexual Mazăre, îmbrăcat în ofiţer german (sau ale unui nazist care arată ca Mazăre). Elena C. în tête-à-tête cu generalul Oprea, pe o barcă în parc, săgetaţi de un Cupidon de piatră, întrebându-l „Dar aste decoraţii, cum, cine ţi le-a dat?". E.C. dansând tango cu generalul-cu-piciorul-în-ghips Stănculescu, iar Iliescu cântându-le la acordeon romanţe ruseşti („Feerie decembristă"). Ministreasa Rodica Stănoiu băgându-i, ghiduşă, mâna în prohab generalului Voinea, în timp ce E.C. se produce la bară („Bara justiţiei"

Religiosul în arta contemporană

de Simona Chiţan Doinel Tronaru
în adevarul.ro

După Revoluţie, scriitorii Mircea Cărtărescu, Dan Stanca, Petru Cimpoeşu, Tatiana Niculescu Bran, alături de regizorii Mihai Măniuţiu, Andrei Şerban, Radu Alexandru Nica şi Radu Afrim au abordat problematica religiosului, în romanele şi, respectiv, spectacolele lor de teatru. Artiştii au reflectat în lucrările lor şi parcursul căutării divinităţii, dar şi strigătul de neputinţă al necredinţei. Printre artiştii plastici care au ales după 1989 tematica religioasă se află Sorin Dumitrescu, Marian şi Victoria Zidaru sau, mai nou, Alexandru Rădvan.

Anii '90, de după căderea comunismului, sunt evocaţi de criticul de artă Pavel Şuşară: „Imediat după canonada din decembrie, pictura românească, de la amatorii halucinaţi şi până la personaje cu anumite pretenţii de sobrietate, a descoperit, de multe ori cu o vehemenţă suspectă, valorile creştine şi marile promisiuni ale artei religioase". „Artiştii au umplut galeriile, spaţiile publice şi pieţele cu o artă sufocată de retorică şi de recuzită eclezială. Nu se putea intra în nicio sală de expoziţii fără a fi întâmpinat de valuri de sânge şi baloţi de spini împletiţi în coroane, de păduri de cruci şi tone de piroane", reaminteşte criticul.

Printre altele Mona Lisa

Furturi celebre


în adevarul.ro

Cel mai cunoscut tablou furat vreodată este "Mona Lisa" a lui Leonardo da Vinci, care a fost sustras în 1911 din Muzeul Luvru din Paris. Opera, care fusese sustrasă de un agnajat, a lipsit de pe perete aproapte de doi ani. Tabloul valorează azi 713 milioane de dolari.Sculptura plactă cu aur din Vienna Art History Museum, care datează din secolul al 16-lea şi care a fost semnată de Benvenuto Cellini, a fost furată în 2003. Hoţul s-a predat singur după doi ani. Valoarea ei este acum de 70 milioane de dolari.

I Fought the X and the X Won

Înfrângerea, tema unei expoziţii

de Dan Boicea
în adevarul.ro

Expoziţia „I Fought the X and the X Won“ va fi deschisă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Peste douăzeci de artişti vor expune între 16 aprilie şi 15 mai. Expoziţia va fi prezentată şi la National Museum of Fine Arts în Valletta, Malta, în luna iulie. Organizată de Dionisis Christofilogiannis şi de Adrian Scicluna şi prezentată de artistul-curator Raphael Vella, expoziţia internaţională de artă contemporană este inspirată de un şlagăr rock-and-roll numit „I Fought the Law" şi propune diferite situaţii de confruntare cu forţe antagonice. Lucrările sunt sub formă de instalaţii video, desene, pictură şi sculptură.

După manuscrisele de la Marea Moartă...

Evanghelia după Rădvan

de Doinel Tronaru
în adevarul.ro

Unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani, Alexandru Rădvan, aduce o privire neconvenţională asupra lui Hristos-Omul în expoziţia „Christ“, curatoriată de Diana Dochia la Anaid Art Gallery. Departe de a fi blasfemiatoare ori de a suferi de un conformism confesional, lucrările lui Rădvan, deşi şocante, ajung (poate involuntar) să aibă viziunea unei noi iconicităţi.
(...)
Dacă expoziţia este parcursă corect, se observă dispunerea deloc întâmplătoare a lucrărilor: în primele săli, de lângă intrare, avem momentul Naşterii şi reprezentări ale Madonei cu Pruncul; culoarul de trecere spre scară conţine lucrările de mici dimensiuni care prezintă pe un perete diverse ipostazieri ale Mântuitorului, iar pe celălalt secvenţele supliciului şi ale Răstignirii (în ciclul „Rabbi"); sala de la etaj găzduieşte lucrări de mari dimensiuni reprezentându-l pe Crist sau pe Maria, culminând, în fundal, cu redarea momentului Învierii.

Arta urbană

“underground” iese la suprafaţă

de Noémi Varga
în adevarul.ro
foto bucharestbusiness.ro

Zece artişti din "underground-ul" Bucureştiului vor să demonstreze că desenele graffiti sunt mai mult decât nişte scrijelituri groteşti pe ziduri, făcute de nişte tineri răzvrătiţi. Cu origini ce datează din Grecia Antică, graffiti-ul este o expresie a artei urbane, iar zece tineri vor face dovada, astăzi, printr-o expoziţie organizată în centrul Capitalei. "Street art-ul" din România a primit atât reacţii pozitive, cât şi critici aprinse. Acolo unde apar păreri contradictorii, interdicţii şi prejudecăţi, apar şi oameni care încearcă să demonstreze că există şi altceva dincolo de aparenţe.

James Frey

Mesia fumează marijuana în Bronx

de Dana G. Ionescu
în adevarul.ro
foto Guliver Getty Images

James Frey a ales să nu publice „Ultimul Testament din Sfânta Biblie“ la o editură, ci la o galerie de artă, în Vinerea Mare, pe 22 aprilie. Manuscrisul romanului care propune un Hristos contemporan şi are toate datele să aprindă controverse va fi tipărit pe pânză şi expus la New York.

Aşa:

Gorduz sau „epifania laică“

de Doinel Tronaru
în adevarul.ro

Sorin Dumitrescu, autodefinit drept artist creştin, regăseşte semnificaţiile religioase ale operei regretatului sculptor, printr-un efort hermeneutic asupra rândurilor despre artă ale acestuia. Unul dintre cei mai valoroşi artişti plastici români, sculptorul Vasile Gorduz (1931-2008), este omagiat de către un alt nume important al plasticii postbelice, Sorin Dumitrescu, într-un mod inedit şi remarcabil.

Din seria... oau

Artiştii români, vedete în Europa,
necunoscuţi în ţară

de Diana-Florina Cosmin
în Adevărul

În galeriile de artă pariziene - dar şi în casele bogaţilor lumii - Nicolae Maniu împarte acelaşi perete cu Chagall, Botero sau Picasso. La Londra, Mariana Gordan schimbă regulile concursurilor şi le predă britanicilor arta lui... Sfântu' Aşteaptă. Amândurora le-a mai rămas un singur teritoriu de cucerit: România.

Chestii geniale care li se întâmplă oamenilor

Artistul şi Femeia-Ispită


de Doinel Tronaru
în Adevărul

Expoziţia „Eye Candy“, de Mihai Florea, face „ochi dulci“ mecanismelor (post)moderne ale advertisingului, satirizându-le, dar lăsându-se şi sedus de farmecul lor „indiscret“. Diana Dochia îngrijeşte, la Anaid Art Gallery, o expoziţie care se înscrie într-un curent mai larg de chestionare a relaţiei consumatorilor cu publicitatea.

Pictură pe apă

de Oana Racheleanu
în Adevărul

Un artist din China pe nume Huang Zhulin, pictează pe apă, folosind o tehnică veche de aproape 2.000 de ani. Baza lucrărilor se realizează dintr-un amestec de apă, ulei şi chimicale. Apoi, fiecare creaţie porneşte de la picături de culoare puse peste acest amestec. Artistul spune că ideea i-a venit după ce a citit povestea unui bărbat de acum aproape 2.000 de ani.