Despre viitoarea bula imobiliara. In arta.

Arta înainte și după comerț
( .. )
Totul devine un bîlci 

( .. )  Şi totuşi, în pur stil românesc, am putea să ratăm şi această oportunitate. Cum? Vă dau un exemplu recent: ultima licitaţie de artă contemporană de la principala casă de licitaţii din România. Din avion totul pare OK. S-a vîndut relativ bine şi retorica casei de licitaţie este că preţurile vehiculate sînt obiective şi transparente. Pentru cei care ştiu cît de cît cum funcţionează piaţa, această retorică este praf în ochi. Un galerist este mult mai aproape de „mîna invizibilă“ a lui Adam Smith în ceea ce priveşte preţul unei lucrări. El ştie foarte bine cît face o lucrare de o anumită dimensiune şi produsă într-o anumită tehnică şi ţine cont de pedigree-ul unui artist în configurarea preţului.

de Dan Popescu in Dilema

Cioran citit în stradă de Dan Perjovschi

în dilemaveche.ro

Cioran citit în stradă este primul demers de a integra o operă literară într-un proiect cultural stradal. Din cărţi şi de pe rafturile bibliotecilor, proza lui Emil Cioran ajunge în inima străzii, chiar în spaţiul dezumanizat unde se îmbulzesc locuitorii capitalei. 20 de citate selecţionate din întreaga operă a scriitorului vor putea fi citite în staţiile de metrou şi de autobuz, de la Gara de Nord pînă în Grozăveştiul studenţesc, de la Piaţa Universităţii la Biblioteca Centrală Universitară. Trecătorii se vor întîlni prin urmare, în drumurile lor cotidiene, cu aceste texte puternice, scurte, pline de impact, cu un Cioran esenţializat, expus într-un soi de « recipiente mici », de mostre semnificative pentru gîndirea acestui scriitor. Acest centenar este prilejul ideal pentru a redescoperi vitalitatea extraordinară a acestui scriitor, care nu merită să fie muzeificat, ci dimpotrivă adus în faţa cititorilor săi într-o
întîlnire autentică, fie şi pentru un moment de lectură simplu şi efemer.

Dar arta..?

Cum Maria mulge vaca şi în lac se vede invers

de pe psihopompex.blogspot.com

Am participat de curnd la o conferinţă publică organizată de Dilema Veche intitulată "Ce valoare mai are arta?" M-am dus cu inima indoită spunîndu-mi că iar o sa fie o şuetă din categoria "ce caut eu in viaţa mea". Mă aşteptam ca discuţia să trateze mai degrabă felul cum mai funcţionează imaginea artistică într-o lume a inflaţiei de imagini. Ce valoare mai are ea? Terapie? Arhivare? Educaţie? Ei bine, nu s-a vorbit decît despre ... comerţ

Dileme

Mona Lisa a dispărut

de Diana MARINCU
în dilemaveche.ro

M-am lămurit în scurt timp că nu e deloc uşor să discuţi despre artă în cadrul formal al şcolii, unde elevilor le sînt complet inhibate gîndirea critică şi creativitatea. Aşa că am început să reflectez mai mult la felul în care totuşi i-aş putea agăţa de cîte o idee sau i-aş putea face curioşi. Primul pas a fost să îi scot din cartier şi să le arăt muzee sau galerii. Al doilea – să iniţiez un cerc de desen opţional, unde dispare obligaţia prezenţei, criteriile de apreciere se flexibilizează, exprimarea lor se eliberează.

Anturaju' artei - interviu cu Călin DAN

„Ceea ce observ în Bucureşti este un hedonism primejdios“


de Daria Ghiu
în dilemaveche.ro

E un sincretism, am lucrat cu metode ale poeziei vizuale, dar şi ale antropologiei. Dar dacă mă întrebi care e miza acestui proiect, nu îmi dau seama şi cred că e bine aşa, nivelul de implicare emoţională pe care îl am cu subiectul exclude prea multe deliberări. Am făcut expoziţia asta dintr-un reflex anacronic de tip „Şcoala Ardeleană“. Trebuie să faci ceva pentru ca românii să înţeleagă mai multe despre ei înşişi, despre condiţia lor. Ceea ce observ momentan aici este un hedonism primejdios. Presaţi de urgenţele unui trai complicat, lucrînd 12 ore pe zi pentru cîteva sute de euro pe care îi cheltuie între pompa de benzină şi mall, oamenii par să ignore mizeria umană care se acumulează la marginile Bucureştiului şi mai departe. Nu e o situaţie nouă în România – o clasă de mijloc minoritară, care ignoră majoritatea pauperă. Nutresc totuşi speranţa că vom avea o altă paradigmă în secolul XXI decît în perioada fanariotă, cu care eu asimilez ceea ce se întîmplă acum aici, la nivel politic, în primul rînd, dar şi la cel al moravurilor.


foto: Daria Ghiu
lucrarea din fotografie: Suzana Dan

Interviu Cosmin Bumbuţ în Dilema

„Fotografia este o luptă cu temerile tale” – interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ –

A lansat, la sfârşitul anului trecut, Punctum, o revistă de fotografie sub forma unei cărţi-album, care nu vorbeşte despre tehnică şi aparatură fotografică, ci despre pasiunea lui Cosmin Bumbuţ pentru fotografie şi despre un alt mod de a vedea realitatea decupată în imagini ( .. )

( .. )
a consemnat Nadine VLĂDESCU

revista PUNCTUM aici [ + ]
Cosmin Bumbuţ aici [ + ]

Andy Warhol la Salla Dales

Superofertă de la franciza Andy Warhol

Am primit de curând un e-mail care anunţa că, până pe 20 august, la Sala Dalles va fi deschisă „expoziţia Andy Warhol“, prima precizare din comunicatul de presă fiind că aceasta este perioada în care „iubitorii de artă pot achiziţiona lucrări individuale sau colecţia completă, preţul acesteia fiind de 9900 euro“. Mi s-a părut relevant-ironic pentru filozofia lui Warhol ca anunţul primei expoziţii bucureştene cu numele său să fie conceput în retorica pliantelor de hypermarket care contribuie constant la spam-ul din cutiile poştale. Atâta vreme cât mesajul nu miza din prima pe „Warhol“, ci pe superoferta achiziţionării unei serii complete, trebuia să fie ceva în neregulă la mijloc ( .. )

de Andra Matzal în Dilema

Pisica Pătrată in Dilema Veche

Înghesuit într-un spaţiu cu unghiuri drepte, aproape imposibil de „călcat“ de altceva decît de-o felină, capul pisicii gri de la Podul Hasdeu e forţat să devină pătrat. Se comprimă, iar ochii privesc în sus resemnaţi. Pe un alt zid, gura pisicii devine una cu o fereastră închisă. Pe un corp dreptunghiular de beton, pisica verde peticită se întinde cît este de lungă. Pe gardul vechi de pe strada Lipscani, pisica îşi schimbă avatarurile pe măsură ce înaintezi. Pisica Pătrată se adaptează perfect spaţiului urban bucureştean, şi-a conturat identitatea de-a lungul anilor, nu apare doar cocoţată în locuri imposibile, la înălţime sau agăţată deasupra apei, ci şi în albume, benzi desenate, pe stickere, pe insigne, gravuri, tablouri sau sub forma Pisicii Pătrate-jucărie. (...) 

de Daria Ghiu in Dilema Veche

Anul VI, nr.261 - 18 februarie 2009

Misto. Un interviu cu Dan Perjovschi in Dilema Veche

În România ai pentru ce să lupţi

Anul cultural 2008 a început pe 10 ianuarie, odată cu expoziţia-eveniment a lui Dan Perjovschi, deschisă permanent, 24 de ore din 24, la Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti: La Zid. Peretele său troian desenat la CNDB a fost singura intervenţie artistică într-o instituţie a statului român. 2008 s-a încheiat tot cu o intervenţie a lui Dan Perjovschi. Retrospectiva Chestii tipărite, la Galeria Posibilă. Deschisă pînă pe 8 februarie 2009, expoziţia este arhiva sa vie: 15 cărţi de artist, cataloage, ziare, colecţia completă a revistei 22 („un metru de istorie”), o retrospectivă de autor şi istoria comprimată a ultimilor 18 ani.

De ce sînteţi mai prezent în străinătate decît în ţară? ( .. )

Daria GHIU in Dilema Veche

interviu Corina ŞUTEU in Dilema Veche

«Am obsesia lucrului bine făcut»

Tocmai s-a terminat a treia ediţie a Festivalului de film făcut de ICR New York, în parteneriat cu Festivalul Transilvania şi Tribeca Cinemas; intitulată, simplu, „Three“, a fost cea mai reuşită dintre ele! Pentru că prima („Talking about a Revolution“) a fost de tatonare, a doua („The Golden Age of Romanian Cinema“) de confirmare, iar a treia a fost de consacrare. Deşi cu mai puţine filme ca-n anii trecuţi, majoritatea – documentare, iar festivalul fiind la un pas de a nu mai fi făcut...

Mă bucur că spui asta. Cu atît mai mult cu cît ai posibilitatea să compari ediţiile, ceea ce te face un martor avizat. Am avut, de altfel, multe confirmări ale consacrării despre care vorbeşti. Peter Scarlet, directorul de la Tribeca Film Festival, a ţinut să vină la deschidere, deşi tocmai sosise cu puţine ore în urmă de la Cairo, şi a făcut o introducere emoţionantă despre festival şi ICRNY, sălile au fost arhipline – în prima seară am fost chiar obligaţi să refuzăm spectatori! –, am primit multe mesaje de mulţumire, am avut deja articole în ziare... şi sîntem mai epuizaţi decît la ediţiile anterioare. Am impus un eveniment în New York. E bine. După un an ca acesta, e cu atît mai bine ( .. )

interviu de Alex. Leo ŞERBAN in Dilema Veche

2008

Expoziţiile de artă vizuală ale anului 2008

Am invitat cîţiva critici, curatori şi galerişti, din Bucureşti şi din ţară, pentru o minimă retrospectivă printre cele mai interesante expoziţii de artă plastică/vizuală, expoziţii condamnate la discreţie în anul poneiului roz. (M. C.) ( .. )

in Dilema Veche

Oana Tanase despre Bienala de Arta Contemporana Periferic

Arta ca dar

- în perioadă de criză -


Concept mai degrabă enigmatic, atacat de teoreticieni ai unor discipline diverse – de la antropologie şi sociologie la economie, de la istoria mentalităţilor la cea a imaginarului –, darul deopotrivă cu dăruirea au constituit în ultima vreme subiectul unor discursuri artistice bine conturate şi, implicit, al unor expoziţii de grup. Mai mult chiar, publicaţii dedicate artei şi societăţii contemporane au găzduit, cel puţin începînd cu anii ’90, dosare ample privitoare la relaţia de complicitate pe care o întreţin arta şi economia, noţiunea de dar fiind esenţială în interiorul acestor discuţii. Interesantă este în acest sens suita numerelor din 2002 ale revistei Parachute ce cartografiază atît politicile economice recente, cît şi strategiile puse în joc de către artişti, de la simpla simulare a unor afaceri la gesturi a căror perspectivă critică vizează aspecte ale comunităţii şi ale globalizării, de la inventarierea problemelor legate de dinamica pieţei monetare la practica şi etica schimbului şi a dăruirii în plină societate de consum ( .. )

de Oana Tanase in Dilema Veche

Foto: "Epoca de aur pentru copii" de Ştefan Constantinescu

Intervenţiile lui Perjovschi

L-am ascultat într-o zi pe Dan Perjovschi la Vorba de cultură de la Radio România Cultural şi am reacţionat ca personajul lui Salinger. Am vrut să pun mîna pe telefon şi să-l sun pe Dan Perjovschi aşa, ca pe un bun prieten. Altfel spus, am descoperit şi eu America. În schimb, m-am dus la vernisajul expoziţiei sale, „chestii tipărite“, de la Galeria Posibilă, hotărîtă să scriu despre ea ( .. )

de Adela Greceanu in Dilema Veche

La umbra artiştilor români

„Romanian Art Today. L’Histoire déjoue ses démons“, ciclul de expoziţii „L’Artiste et ceux qui le soutiennent“, ediţia a 5-a, 21-28 octombrie, Espace Tajan, Paris. „Show Off“, 22-26 octombrie, Espace Pierre Cardin, Paris. „Fiac“, 23-26 octombrie, Grand Palais şi Cour Carrée du Louvre.

Mister la Tajan

Odată intrat în Sala Tajan te întîmpină un peisaj, o scenă de gen şi o ficţiune suprarealistă în spirit magrittean ( .. )

de Mica Gherghescu in Dilema Veche

SOS Bucureşti

Barbarie

A mai fost vorba aici de casa de la nr. 8 al străzii Visarion, la colţul cu bulevardul Lascăr Catargiu, casă pe care împroprietăritul a dărîmat-o pe jumătate, sfidînd protestele care au denunţat un incendiu provocat, cu intenţia de a o înlocui cu un bloc nou. Acum, iedera spînzură jalnic peste stucaturile zidului spintecat, demolarea s-a oprit, dar o reabilitare a vechii case a devenit imposibilă ( .. )
de Andrei Pippidi in Dilema Veche

Televiziune cu tracţiune politică

Emisiunea de la Realitatea TV despre care am scris săptămîna trecută, în care oamenii simpli erau creditaţi drept critici de artă (de la gunoieri pînă la patronul lor, Silviu Prigoană) a fost, după cum era de aşteptat, doar începutul isteriei televizuale. Încă nu-şi spuseseră cuvîntul cei de la Antena 3. Cum puteau să-şi facă din nou numărul în care să şteargă pe jos cu Patapievici, „omul lui Băsescu“, aceştia şi-au suflecat bucuroşi mînecile şi s-au pus pe treabă ( .. )
de Cezar Paul-Badescu in Dilema Veche

Ars Telefonica

Artă fără fir în cabine telefonice
De cîţiva ani încoace, de fiecare dată cînd mai vedeam pe cineva vorbind în cabinele telefonice aveam un flash-back, ca la vederea oricărui obiect din recuzita tehnologiei devenite rapid analoage, fiind mai degrabă obişnuită să văd cabine transformate în pisoare sau coşuri de gunoi, eventual un acoperiş pentru homleşi. Pentru că Bucureştiul nu este, cum e Londra, de pildă, o rezervaţie urbană în care fetişul cabinei să fie cultivat. Mai mult, Bucureştiul nu stă bine, în ultima vreme nici la capitolul spaţii artistice, galeriile şi atelierele trecînd, de prea multe ori, prin stadii de tranziţie ( .. )
de Andra Matzal in Dilema Veche

Institutul Cultural Roman

Institutul şi cumetria
Episodul 1. A fost numită comisia senatorială care va ancheta activitatea Institutului Cultural Român. „Noi vom vedea ce programe au făcut cei de la ICR, cu cine au colaborat, cine le-a aprobat, dacă există sau nu parti-pris-uri în privinţa celor promovaţi, dacă se favorizează anumite găşti culturale. E vorba doar de o analiză de management, care va dura, probabil, cîteva luni“ – a declarat Gavrilă Vasilescu, senator PC, membru al comisiei. Scos din rigoarea timbrului sec specifică activităţii sale de notar, dl senator are presupoziţii privind „găştile culturale“: aşa porneşte domnia sa la drum într-o anchetă care ar trebui să fie obiectivă şi imparţială ( .. )
de Mircea Vasilescu in Dilema Veche

Călin MAN despre grupul kinema ikon
in Dilema Veche

mai multe despre Calin Man [ + ]
mai multe despre kinema ikon [ + ]

Manifesta 7
Trentino – Tirolul de Sud, Italia. Cea de-a şaptea ediţie a Bienalei de Artă Contemporană – Manifesta (19 iulie-2 noiembrie 2008) catalizează, pentru prima oară în scurta ei istorie de numai 15 ani, nu unul, ci patru oraşe, practic, o întreagă regiune, de-a lungul axelor Brenner-ului (Rovereto-Trento, Bolzano-Fortezza), axe marcate de vestigii industriale. „100 miles in 100 days“ – cum este alintat evenimentul pentru a-i conferi largheţe şi durată – presupune patru secţiuni curatoriate: Adam Budak – Principle Hope (Ex Peterlini – Manifattura Tabacchi, Rovereto); Anselm Franke/Hila Peleg – The Soul (or much trouble in the transportation of souls), desfăşurată la Palazzo delle Poste, Trento; Raqs Media Collective – The Rest of Now (Ex Alumix, Bolzano); şi Scenarios, un performance colectiv, instalat în Fortezza

de Oana Tanase in Dilema Veche