De la 1920

Centrul Bucureştiului



de Alex Gâlmeanu
de pe muzeuldefotografie.ro

O nouă imagine și tot odată o nouă surpriză. Am găsit incă o fotografie aeriană în colecția Academiei Române, de data asta ilustrând centrul Bucureștiului în detaliu. Este vorba de 1920 -1925, înainte de marele boom imobiliar al anilor 30 ce va schimba radical întreaga zonă.

Interviu… No! Nope. Noper.

Bucureştiul e cel mai urât oraş posibil

de Experimentalist
pe experimentalist.ro

Replica lui mi-a zburat pălaria de blogger care ia interviuri “serioase” şi întâlnirea s-a transformat într-o conversaţie animată, de parcă eram drăcuşorul şi îngeraşul de pe umerii unui locuitor de Bucureşti…

Noper: Bucureştiul nu mi se pare că merită tot ce facem noi pentru el. Bucureştiul e cel mai urât oraş posibil.

Experimentalist: [Pauză. Reculegere.] Serios?

N: Tu n-ai ieşit din ţară, când intri într-o capitală serioasă din Europa cum te simţi? Eu intru în depresie instant. Încep să-mi imaginez cum ar fi să locuiesc acolo, într-o clădire veche, dar sigură, să-mi beau cafeaua de dimineaţă într-o cafenea mică şi simpatică, să urc într-un tramvai aerisit, alături de oameni civilizaţi, să merg pe străzi curate… Asta mi s-a întâmplat în orice capitală în care am fost.

E: Cum faci totuşi să supravieţuieşti în Bucureşti, aşa urât cum e?

N: Pe de-o parte, artistului din mine îi place urâtul. Ştii cum e, pe artişti îi inspiră urâtul, depresia. Aşa şi cu Bucureştiul. În oraşele frumoase pe care le-am vizitat nu prea am reuşit să desenez niciodată nimic… Totul era aşa plăcut, frumos, drăguş, nu mă inspira. În Bucureşti imediat se activează depresia, nervii, frustrarea, cinismul şi am ce să refulez. Asta cred că e singurul punct pozitiv, urâtul Bucureştiului îmi gâdilă talentul. Monştrii mei au întotdeauna corespondenţi în realitate. în oameni, lucruri, stări…

Dezbatere despre Bucureşti

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz

în dw-world.de

Fostul premier şi candidat la Preşedinţia României, Theodor Stolojan, coleg de grup parlamentar cu organizatorul evenimentului, a animat discuţia şi chiar şocat asistenţa, compusă din oameni care se luptă cu sistemul pentru a stopa demolarea patrimoniului, în momentul în care le-a spus participanţilor că două treimi din Bucureştii de astăzi urmează să dispară sub presiunea cerinţelor de dezvoltare. L-am întrebat pe politicianul provenind din partidul de guvernământ din România dacă estimarea domniei sale este o informaţie sau o observaţie.„Este o constatare pornind de la modul în care s-a dezvoltat Bucureştiul şi de la ceea ce am văzut în aceşti 20 de ani, când foarte mult din ceea ce ştim noi că este Bucureştiul s-a schimbat. Bucureştiul este un puternic centru, care atrage talente, atrage resurse şi el se va schimba, indiferent ce dorim noi. Dezvoltarea economică şi socială a Bucureştiului pune o presiune în această direcţie. Ceea ce”, admite ex-premierul, „nu înseamnă că ceea ce are valoare istorică, de patrimoniu, nu trebuie păstrat. Din păcate, aici se pare că avem foarte multe probleme.”

Subiect de audiere în Parlamentul European

Dezvoltarea urbană a Bucureştilor

de Ionut Baias
în euractiv.ro

Miercuri a avut loc în Parlamentului European Audierea Publică dedicată dezvoltării urbane în Bucureşti. Gazda evenimentului a fost europarlamentarul democrat-liberal Monica Macovei. "Bucureştiul trebuie să se dezvolte, dar în echilibru cu istoria şi cultura noastră. Vrem transparenţă în planificarea urbană a Bucureştilor. Vrem consultare publică. Nu mai vrem să se demoleze peste noapte, pe furiş. Vrem ca cei care încalcă legea, demolând ilegal sau fiind în conflict de interese să fie pedepsiţi," a declarat Monica Macovei.

Giuliano Nardin în Cronica de Vineri

Altamira din spatele Spitalului Colţea


Nu ştiu dacă voi aţi reuşit până acum, însă eu m-am dus ieri (pentru a doua oară) la Sun Art Studio, adică atelierul pictorilor Anca Berzunteanu şi Giuliano Nardin, care devine galerie ori de câte ori au câte un proiect demn de arătat ( .. )


de Simona Vilău în Cronica de Vineri


foto Giuliano Nardin via Cronica de Vineri

Bucureştiul de acum 10–15 ani

Bucureştiul meu

( .. ) Din Rahova, unde locuiam, până în centru, la Facultatea de Litere, la Universitate, se întindea un şir imens de buticuri pline de ţepe şi de chilipiruri, de şmecheri şi de negustori cinstiţi, de termopane, folii de plastic, lăzi, improvizaţii nesfârşite, ţipete, covrigi cu susan, terasă cu gambrinus la kil, dozatoare de bere, cafea vărsată, blugi, sutiene, telemea, salam de Sibiu ( .. )

de Costi Rogozanu în Money Express

Mister

Bucureştiul anilor ’60, prin ochii unui american misterios

O serie de fotografii realizate de un turist străin în Capitală în 1964 dau naştere unor speculaţii despre implicarea americanilor în repatrierea evreilor din România.

Fotograful Alex Gâlmeanu a postat recent pe blogul său o serie de fotografii realizate în Bucureşti de un turist american în 1964 cu o cameră stereografică, astfel încât imaginile pot fi văzute tridimensional cu ajutorul unor dispozitive speciale. Concepute dintr-o perspectivă obiectivă, elegante, fotografiile pot fi citite şi printr-o grilă antropologică sau de istorie a civilizaţiei, relevând aspecte surprinzătoare despre Bucureştiul anilor ’60 ( .. )

de Lucia Popa în Cotidianul.ro foto @ Alex Gâlmeanu