Marcel Iancu despre el însuşi

Confesiunea unui mare artist

de Vlad Solomon
în Observator Cultural


În revista Acum, am scris un articol care se referea la reevaluarea, în publicaţiile de limbă română, a unor promotori ai literaturii şi artei de avangardă, din România interbelică, şi care au avut un impact internaţional covîrşitor asupra evoluţiei culturii mondiale. Subliniam că, în repetate rînduri, se făcea abstracţie de originea lor evreiască, de impactul pe care l-au avut asupra lor manifestările antisemite, de dispreţul afişat de confraţii lor români, de umilinţele la care au fost supuşi, de legile rasiale care i-au făcut să se simtă străini în România, emigrînd spre alte meleaguri. Un exemplu concludent este evreul Marcel Iancu (Janco), pictor, ahitect, cofondator al mişcării Dada, care, revenit de la Zürich, via Paris, la Bucureşti, a revoluţionat arhitectura, arta, literatura şi publicistica română.

Culorile avangardei

Cum colorează avangarda Lisabona

Până pe 21 iunie, patru săli ale Muzeului de Artă Contemporană Do Chiado din Lisabona vor funcţiona ca vehicul pentru călătorii în trecutul picturii şi implicit al istoriei româneşti şi moderne, concepută sub umbrela expoziţiei "Culorile avangardei", organizate de Institutul Cultural Român (ICR).

Alimentând un şir de simetrii care apropie din când în când istoria recentă a Portugaliei de cea a României, coincidenţa face ca cele 65 de tablouri ale expoziţiei să-şi înceapă itinerariul prin Europa la MNAC ( .. )

de Andra Matzal în Cotidianul.ro
foto Marcel Iancu (Janco), Interior (scene of brothel), National Museum of Romanian Art, Bucharest via MNAC

Expoziţia “Culorile avangardei”

Patapievici: trecem graniţa doar cu 65 de lucrări

Lipsa unui sistem de asigurări guvernamentale îngreunează exportul de artă românească, astfel încât doar 65 dintre cele 106 tablouri ale expoziţiei “Culorile avangardei” vor fi itinerate în străinătate.

Lisabona, Roma şi Praga sunt următoarele destinaţii pentru "Culorile avangardei. Arta în România 1910-1950", expoziţie organizată în urmă cu doi ani de Institutul Cultural Român (ICR). Dacă pe plan local au fost prezentate 106 lucrări din colecţiile a nouă muzee româneşti, graniţa o vor trece doar 65 dintre ele, motivul principal fiind sistemul actual de asigurări ale tablourilor, extrem de costisitor. "E greu să exporţi o expoziţie de artă românească ( .. )


de Andra Matzal în Cotidianul.ro

Bucurestiul cubist

Cele cateva zeci de case proiectate de Marcel Iancu între 1929–1938 reareanjeaza haosul balcanic al Bucurestiului interbelic intr-o noua forma, sanatoasa si avangardista, fara sa ignore componentele deja existente ale orasului
de Madalina Preda in Time Out Bucuresti
Foto: Time Out Bucuresti

CV de architect

Aflat la studii în Elveţia între 1914 şi 1919, tânărul Marcel Iancu captează atenţia contemporanilor o dată cu susţinerea mişcării Dada împreună cu Tristan Tzara. Efervescent, pozitiv şi încrezător în misiunea socială a artei, Iancu s-a depărtat treptat de gruparea nihilistă Dada, dezvoltând un interes special pentru relaţia dintre pictură şi arhitectură
de Viorica Buica in Time Out Bucuresti
Foto: via Time Out Bucuresti

Pe urmele lui Marcel Iancu

Întors în ţară la începutul anilor 20, Marcel Iancu începe să aplice principiile de proiectare pe care le elaborase în timpul şederii la Zurich: eliberarea interioarelor de ornamente, folosirea culorii în amenajări ca o pictură abstractă directă etc, şi le popularizează prin revista de avangardă “Contimporanul” al cărei co-editor este
in Time Out Bucuresti
Foto: via Time Out Bucuresti

Bucurestiul a avut si zile bune

Marcel Iancu, un arhitect al modernitatii
Dana Ionescu in Ziua









Copyright © Ziua