La Romană la metrou
de Tatiana Pintea
pe tataia.net
Ieşirea de metrou dinspre Mc-ul de la Romană a fost întotdeauna mai mult decât o simplă coordonată spaţială care să desemneze un loc de întâlnire. A fost şi este în continuare şi asta, dar în vremea când începusem s-o ard pe-acolo, iar asta se întampla acum vreo unşpe-doişpe ani, la metrou se reuneau oameni care veneau din colţuri diferite ale oraşului, din cartiere sau din centru, din licee de tot felul, oameni de tot felul. Nici acum nu pot să spun exact ce ne unea ca gaşcă, care erau trasăturile comune, dacă ele existau sau aveau până la urma vreo importanţă. Nici nu ştiu prea bine cum am ajuns sa îi cunosc pe toţi oamenii ăia, cum am ajuns în gaşca de la metrou. Era mai mult vorba despre nişte tineri liberi a căror singură problemă era să se simtă bine şi să se simtă bine unii cu alţii. O stare de fapt foarte simplă care nu necesita niciun fel de convenţii prestabilite ci doar deschidere, entuziasm, muuultă voie bună şi un dram de nebunie. Nu eram tocmai copii model.